• Istoria șahului românesc

    De la începuturile sale din secolul XVIII și până în zilele noastre.

    1910.09.28 Concurs M.C.Epureanu D
  • Șah prin corespondență

    Meciuri de corespondență jucate prin intermediul cărților poștale (secolul XIX)

    1899.08.01 Gudju-Sachetti verso
  • Șah artistic

    Studii inedite compuse de Emilian Dobrescu și multe alte documente și imagini.

    1950 - Dobrescu Em.-Farago P. 2
  • Albume foto personale

    De-a lungul anilor am adunat peste 500 de fotografii ale unor personalități marcante ale șahului românesc.

    1979 - Gh.Ciolac - Co.Ionescu
  • Federația Română de Șah

    Vă prezentăm istoria F.R.Șah, de la inaugurarea primelor cluburi de șah, la înființarea și atestarea sa documentară din 4.i.1925 și până în prezent

    Sediul FRSah din Strada Otetari - sala Matilda

Noutăți

“Sacrificiul, armă mortală a șahului?” de Adalbert-Marius Horvath

Lucrând la “Bibliografia Șahului Românesc”, “Bibliografia 2.0” cum îi spun eu, căci de fapt este a 2-a ediție a volumului meu “RO-ABC – A Bibliography of Chess”, București, 2009, tot descopăr titluri mai noi sau mai vechi, foarte puțin sau chiar deloc cunoscute.

Vorbim acum despre “Sacrificiul, armă mortală a șahului?” de Adalbert-Marius Horvath.

Povestea “Sacrificiului …” începe acum mai bine de două decenii, prin 1999, când Marius Horvath, un bun jucător de șah prin corespondență, termina de dactilografiat volumul secund.

Lucrarea analizează cu preponderență partide din șahul poștal, iar în cele 2 volume sunt prezentate în total 98 de partide comentate și 101 de partide fără omentarii.

Partidele comentate sunt prezentate într-un stil alert, uneori cu un preambul, dar toate, absolut toate beneficiază, fapt inedit, de un motto, care rezumă în câteva cuvinte esența partidei!

Influențat puternic de “meciul secolului”, Fischer – Spasski din 1972, de la care se împlinește, în curând, o jumătate de secol (o, tempora!), autorul propune o formulă matematică a sacrificiului și chiar și o imagine grafică! Redăm un pasaj de pe coperta IV a volumelor:

Fischerianul, a cărui imagine grafică apare pe copertă, reprezintă prin semn șivaloare , „oglinda” sacrificiului și „reflectă” condițiile în care acesta poate deveni „o armă mortală” a șahului […]

Din păcate, volumele au rămas în această fază, dactilo și multiplicate la copiator în câteva zeci de exemplare, distribuite într-un cerc restrâns. Marius Horvath a ajuns cu lucrarea sa și la unul din miniștrii Culturii, om de înaltă ținută intelectuală de altfel, care (și aici redăm din cuvintele autorului), după ce a răsfoit-o în cabinetul său, mi-a spus zâmbind, că nu sunt șanse din punctul lui de vedere, că era mai ușor să publice o carte de povești, pentru copii.

Comentariile sunt inutile…!

Despre activitatea sa sportivă, Marius-Adalbert Horvath spune: “Acum încerc să realizez a doua normă C.C.M., pe care tocmai am ratat-o într-o grupă ws/mn, la jumătate de punct”. Spiritul de luptător care răzbate din această declarație, lasă loc și speranței că cele două volume din “Sacrificiul, armă mortală a șahului?” vor vedea lumina tiparului!

Ionuț Iamandi, „Șahiștii” – proză scurtă românească inspirată din lumea șahului

Miercuri, 4 august 2021, în „Sala Media” a Muzeului Național al Țăranului Român din București, Șoseaua Kiseleff nr. 3, are loc între orele 18.00 și 20.00 lansarea cărții intitulate „Șahiștii. Povestiri”, publicată de editura Eikon.

Cartea cuprinde treizeci și două de povestiri, fiecare dintre ele reprezentând simbolic câte o figură din setul de șah cu același număr de piese. Ionuț Iamandi, autorul volumului, afirmă că firul cărții este într-adevăr șahul, dar povestirile arată „cât de multe și profunde lucruri poate spune acest joc despre condiția umană”.

Cititor al cărții în faza ei de manuscris, marele maestru internațional Florin Gheorghiu a scris: „Pentru un șahist, eșichierul este doar suprafața, doar fața văzută a jocului său; dedesubt, e viața cu zbaterile și constrângerile ei, care de multe ori ne scapă atunci când ne aventurăm în lumea șahului. Prin povestirile din cartea sa cuprinzător și inspirat intitulată „Șahiștii”, domnul Ionuț Iamandi ne oferă tocmai șansa de face acele incursiuni în geologia partidelor de șah din toate vremurile și de pe toate continentele. O lectură fascinantă, care te absoarbe fără să îți dai seama!”

1837 – Erkölcsi tanuság a sakk játékból (Despre morala șahului)

Începând de acum, mi-am propus să vă prezint ritmic, fără vreo periodicitate promisă, fragmente din seria de volume Istoria șahului românesc, dedicată Centenarului Federației Române de Șah.

Și primul pas îl facem cu secțiunea Bibliografia 2.0. A propos, cunoașteți versiunea 1.0, RO-ABC. Romania – A Bibliography of Chess. Bibliografia șahului românesc, București, 2009?

Înainte de toate, vreau să fac o precizare pe care o voi detalia, poate, cu altă ocazie. În ciclul “Istoriei șahului românesc” tratez evenimente, personalități, publicații, periodice etc., într-un cuvânt orice are legătură cu ceea ce s-a numit sau numim astăzi România, respectând totodată contextul istoric și geopolitic.

Spre exemplu, publicația despre care vorbim în continuare și pe care o consider aparținând patrimoniului șahist maghiar, cred că merită și trebuie menționată, nu doar ca localizare geografică actuală, ci și ca o dovadă de interes și, de ce nu?, de impulsionare pentru jocul de șah și pentru (puținii) pasionați de atunci, fie ei maghiari sau români. Că doar Gens una sumus!

După mult timp în care manuscrisul Giocul șatranci, Iași, 1838, datorat lui Fr. Rujițki, a fost considerat a doua lucrare pe temă șahistă de pe teritoriul actual al României, am identificat recent un alt manuscris, mai vechi cu un an!

Este vorba de Erkölcsi tanuság a sakk játékból, o traducere în limba maghiară după “On the Morals of Chess” (Despre morala șahului) de Benjamin Franklin, eseu scris în 1779 și publicat pentru prima dată în decembrie 1786 în The Columbian Magazine. [https://americanliterature.com/author/benjamin-franklin/essay/the-morals-of-chess]

Manuscrisul de 8 file, datat și localizat 1837, Koronka (în prezent Corunca, jud. Mureș), se află în posesia Bibliotecii Centrale Universitare Lucian Blaga” din Cluj‑Napoca, unde este trecut ca autor secundar” (probabil traducător !?) Ferenc Toldalagi.

Continuând cercetările, din articolul Castelul Toldalagi din Corunca, două secole de istorie, publicat de Amalia Vasilescu, am aflat că: “Istoria castelului este strâns legată de cea a nobiliarei familii Toldalagi și a fost construit în jurul anului 1830 de către Francisc Toldalaghy (al IV-lea), în locul unui castel mai vechi din secolul al XVII‑lea. Astăzi impozantă şi în ruine, clădirea a fost renumită pentru că în epoca sa de aur avea o grădină de 110 de iugări, mai mare decât cel al castelului din Schönbrunn, precum şi pentru biblioteca sa în care se numărau mai mult de 10.000 de cărţi. Biblioteca castelului, măsura 63 de metri pătrați și era una dintre cele mai bogate din Transilvania. După naționalizare, unele dintre aceste cărți au ajuns în colecția Teleki.” [https://altmarius.ning.com/profiles/blogs/castelul-toldalagi-din-corunca-doua-secole-de-istorie]

Și, în final, am descoperit în aceeași bibliotecă publicația Nemzeti Társalkodó, Cluj, care în numărul 23 / 5.xii.1837, prezintă (probabil) varianta tipărită a manuscrisului de la Corunca! Am introdus în text acel “probabil”, până vom avea certitudinea, după confruntarea celor două lucrări.

Despre STERE.ro

Înainte de toate, să spunem că site-ul www.stere.ro – Istoria Şahului Românesc trebuie interpretat ca o colecţie de informaţii, imagini şi documente, ca o arhivă virtuală a şahului românesc care vă prezintă un volum foarte mare de materiale, structurate pe câteva capitole, în permanentă îmbogăţire. Veţi găsi aici de la informaţii statistice până la fotografii, de la diplome, insigne şi medalii până la diagrame de turneu și fișe de partidă, de la trimiteri bibliografice spre alte surse bibliografice până la site-uri specializate de șah și multe altele.

De asemenea, vom reproduce o multitudine de documente istorice analizate momentan en-passant, deoarece ideea noastră de bază este să oferim iubitorilor șahului toate sursele istorice pe care le-am putut acumula de-a lungul timpului, astfel încât alţi viitori istorici ai șahului românesc să dispună de cât mai mult material posibil.

O parte din materiale sunt prezentate cu această destinaţie clară, bine stabilită, de formare pas cu pas, document cu document, a Istoriei Şahului Românesc. Într-o fază ulterioară, vom continua prin interpretarea fiecărui document, extragerea fiecărui nume sau eveniment şi crearea / dezvoltarea legăturilor între date, nume, evenimente, imagini etc. Aşa că aș vrea să înțelegeți că acum suntem într-un stadiu cantitativ, de acumulare de informații, care va conduce în viitor la un stadiu de analiză și sinteză, apoi la un stadiu superior de concatenare a datelor între ele. Iar toate aceste stadii, toţi aceşti paşi, sunt permanent legaţi unul de altul.

Este evident că acestă interpretare a informaţiilor nu va putea fi opera unui singur om, ci impune o muncă de echipă, grea, continuă, consumatoare de timp, dar va avea un rezultat frumos. Drept pentru care aşteptăm cooperarea tuturor pasionaţilor de şah şi de istorie a şahului din ţară, şi nu numai!

Şi, ca să finalizăm ideea precedentă, pentru a construi cât mai temeinic acest “edificiu” denumit Istoria Şahului Românesc, aşteptăm contribuţiile Dvs. prin semnalarea a cât mai multor informaţii, cu cât mai vechi şi mai puţin ştiute, cu atât mai bine.

Deși intenţionăm prezentarea pe cât posibil exhaustivă a realizărilor șahului românesc de la primele începuturi și până în prezent, în această fază încercăm să prezentăm lumii șahiste informații, documente, fotografii inedite sau prea puțin cunoscute.

Iar în acest moment, al lansării www.stere.ro – Istoria Şahului Românesc, trebuie să ştiţi că vă prezentăm cam 10% din materialele adunate de-a lungul timpului şi pregătite pentru Dvs., cititorii noştri. Motivul pentru care acum nu vă oferim mai mult este extrem de simplu: timpul de procesare a materialelor!

De aceea ne-am și axat cu precădere pe perioada timpurie a șahului românesc… Pentru perioada contemporană, vom prezenta rezultatele și vom face trimiteri la site-ul F.R.Șah – www.frsah.ro, în special, sau alte site-uri specializate – cu precădere www.olimpbase.org, unde evenimentele în cauză sunt prezentate detaliat, evitând astfel și o redundanță informațională.

La fel şi la jucători, în capitolul “Biobibliografie”, unde, după cum veţi constata, ne-am axat în special pe numele mai vechi, mai puţin cunoscute, din timpurile trecute, despre care se ştie mai puţin, încercând astfel să aducem cât mai multe date noi. Şi mai sunt încă multe altele de completat…

Pe jucătorii contemporani i-am lăsat pe “mai târziu“. Aşteptăm deci, cu interes, colaborarea şi contribuţia lor, în sensul de text autobiografic, palmares, fotografii, orice altfel de documente.

Pentru mai toate evenimentele prezentate pe parcursul www.stere.ro am ținut să prezentăm și sursa informațională, pentru ca cititorul să poată căuta acolo informaţii suplimentare. Iar pentru publicaţiile periodice româneşti am iniţiat Biblioteca Digitală a şahului românesc, care a avut la bază mai multe considerente.

Primul este că puţină lume are în biblioteca personală publicaţiile autohtone de şah, fie ele cărţi, reviste, buletine de turneu etc.

Apoi că, şi în situaţia fericită în care cineva are material mai consistent, spaţiul de stocare este considerabil şi trebuie să „frunzăreşti” serios, mai ales printre reviste.

În consecinţă, forma digitală pe care o oferim acum reprezintă accesul la o adevărată Bibliotecă publică a șahului românesc și permite citirea unei cărți sau a unei reviste, căutarea unui nume într-o oricare publicaţie cu minimum de timp posibil etc.

Introducerea watermark-ului www.stere.ro nu are un rol de personalizare subiectivă, ci de a evita pirateria digitală, deoarece Dvs. trebuie să ştiți de acum încolo că orice document cu marca www.stere.ro se poate descărca gratuit de pe site-ul nostru.

Pentru a duce până la capăt această operă, suntem interesați să ne ajutați cu o serie de materiale, precum:

  • Revista Română de Șah, 1925-1937
  • revista “România Șahistă”, 1914
  • revista C.R.I. (Curierul Recreațiilor Intelectuale) și alte reviste și periodice ante- și interbelice, precum și câteva cărți mai vechi, din care punctăm câteva:
  • A. Albin, Amiculu jocului de șach, 1872
  • Victor Costin, Călăuza jucătorului începător, 1912.

Ce ar mai trebui să ştiţi, este faptul că acum v-am oferit pe site în jur de 5% din ce ne-am propus. Restul sunt în fază avansată de prelucrare digitală. Aproape zi de zi, veţi găsi numere noi din reviste, astfel ca în timp să aveţi colecţiile complete. De asemenea, nu va trece săptămână să nu găsiţi o carte nouă pe www.stere.ro – Istoria Şahului Românesc. Dacă doriţi o prioritizare a publicaţiilor digitale, scrieţi-ne!

Oricând sunt bine venite fotografii, fișe de partidă, materiale filatelice (plicuri, cărți poștale, FDC-uri, preferabil cu semnături ale participanţilor), alte însemne (diplome, cupe, medalii, plachete etc.) şi orice altfel de materiale șahiste pe care ni le puteți semnala!

Pentru că volumul de muncă este enorm, şi, poate, uneori greşelile sunt inerente, aşteptăm oricând completările şi părerile Dvs. În acest sens, intenţionăm introducerea unui nou “buton” pe site privind opiniile cititorilor, care se va transforma ulterior într-un forum.

Mai intenţionăm să pregătim şi o secţiune dedicată articolelor pe care Dvs. sunteţi invitaţi să ni le trimiteţi pe teme de istorie, de teorie, comentarii ale evenimentelor mai vechi sau mai noi etc. Cu singura rezervă că noi nu acceptăm vendete, răfuieli personale, atacuri la persoană și alte asemenea.

Vă doresc o călătorie plăcută prin Istoria Şahului Românesc!

Marian Stere

Marian Stere