1892

1892, Viena. [J. Gaige, C.T.C., vol. 1, p. 84; Deutsches Wochenschach 1892, p. 82] Remizele nu au contat, astfel că ordinea de premiere a fost: 1-2.Albin, Csank, 3.Marco, 4.Eisenbach…

Prima victorie românească într-un turneu internaţional, făcând abstracţie de victoria lui H.A. Gudju în turneul handicap de la Paris, 1881.

Viena, 1892

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1.

Albin

*

*

0

½

1

0

0

½

1

½

1

½

1

½

1

0

1

½

1

1

1

1

1

14

2.

Csank

1

½

*

*

½

½

½

½

1

½

0

1

1

½

1

½

0

0

1

1

1

½

1

13½

3.

Marco

0

1

½

½

*

*

0

½

1

0

1

½

0

1

½

0

1

1

1

½

1

1

1

13

4.

Englisch

1

½

½

½

1

½

*

*

1

0

1

0

½

0

1

½

1

½

1

0

1

0

1

12½

5.

Kaufmann

0

½

0

½

0

1

0

1

*

*

1

0

½

0

1

1

0

1

0

1

1

1

1

11½

6.

Pollack

0

½

1

0

0

½

0

1

0

1

*

*

0

0

1

½

1

1

1

1

0

1

1

11½

7.

Eisenbach

0

½

0

½

1

0

½

1

½

1

1

1

*

*

1

0

0

0

1

0

0

1

1

11

8.

Kauders

0

1

0

½

½

1

0

½

0

0

0

½

0

1

*

*

1

0

1

1

1

1

1

11

9.

Theophil

0

½

1

1

0

0

0

½

1

0

0

0

1

1

0

1

*

*

0

1

1

0

1

10

10.

Saualory

0

0

0

0

0

½

0

1

1

0

0

0

0

1

0

0

1

0

*

*

1

½

1

7

11.

Grunberger

0

0

0

½

0

0

0

1

0

0

1

0

1

0

0

0

0

1

0

½

*

*

½

12.

Koelmann

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

½

*

*

½

1892, Budapesta. Meci A. Albin – G. Exner 4½ – 4½ (+4 =1 -4). [P. Feenstra Kuiper, Hundert Jahre …]

1892.vii.17-30, Dresden. Al 7-lea Congres al Federaţiei Germane de Şah. [J. Gaige, C.T.C., vol. 1, p. 79]

Dresden, 1892

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

1.

Tarrasch

*

½

1

1

½

½

1

1

½

½

0

1

1

½

1

1

1

12

2.

Makovetz

½

*

0

1

½

1

0

1

½

½

1

1

0

½

1

1

1

10½

3.

Porges

0

1

*

½

½

0

0

½

1

½

1

½

1

1

1

1

1

10½

4.

Marco

0

0

½

*

½

½

1

½

0

0

1

1

1

1

1

1

1

10

5.

Walbrodt

½

½

½

½

*

1

½

½

½

1

½

½

½

1

½

½

1

10

6.

Bardeleben

½

0

1

½

0

*

1

½

1

1

1

0

½

½

1

½

½

7.

Winawer

0

1

1

0

½

0

*

1

½

½

0

1

1

1

0

1

1

8.

Gottschall

0

0

½

½

½

½

0

*

½

½

1

1

1

1

0

1

1

9

9.

Mason

½

½

0

1

½

0

½

½

*

0

0

1

1

½

1

1

1

9

10.

Blackburne

½

½

½

1

0

0

½

½

1

*

1

½

0

1

0

0

1

8

11.

Albin

1

0

0

0

½

0

1

0

1

0

*

½

1

0

0

1

1

7

12.

von Scheve

0

0

½

0

½

1

0

0

0

½

½

*

½

1

1

1

½

7

13.

Schottlander

0

1

0

0

½

½

0

0

0

1

0

½

*

1

1

½

1

7

14.

Mieses

½

½

0

0

0

½

0

0

½

0

1

0

0

*

1

1

1

6

15.

Noa

0

0

0

0

½

0

1

1

0

1

1

0

0

0

*

1

½

6

16.

Loman

0

0

0

0

½

½

0

0

0

1

0

0

½

0

0

*

0

17.

Paulsen W.

0

0

0

0

0

½

0

0

0

0

0

½

0

0

½

1

*

 

1892.ix.01, Bucureşti. La “Café-ul de pe Bulevard” se organizează un turneu handicap.

(Tournoi handicap) Listă de subscriere pentru o luptă handicapată de şah. O luptă handicapată de şah va avea loc în Bucureşti, în localul marelui Cafe de pe Bulevard, la 1 Septembrie 1892, între toţi amatorii de şah din Bucureşti şi de prin judeţe, care vor binevoi a se înscrie în această listă până la 31 August inclusiv, 1892.

Amatorii jocului de şah se împart în cinci clase.

  • Clasa I face avantaj clasei II: un pion şi o mişcare
  • Clasa I face avantaj clasei III: un pion şi două mişcări
  • Clasa I face avantaj clasei IV: calul
  • Clasa I face avantaj clasei V: turnul
  • Clasa II face avantaj clasei III: un pion şi o mişcare şi aşa mai departe.

Amatorii din fiecare clasă joacă între dânşii partida de şah egal, adică fără nici un avantaj.

Fiecare amator trebuie să joace două partide cu toţi ceilalţi amatori, oricare ar fi rezultatul.

Partidele nule nu [se] contează.

Amatorul trebuie să facă 20 mişcări într-o oră; depăşită această limită de timp, partida se declară pierdută de drept.

Amatorii se înscriu într-una din cele 5 clase, urmând ca comisiunea de verificarea înscrierilor dacă va crede că înscrierea nu este bine făcută, să claseze pe amatorii după forţele lor reale, deja cunoscute.

Această comisiune se compune din D-nii Dr. I. Borosnay, Dr. Theodorescu şi A. Buhner.

 

1892.x.01, Brăila. Scrisoare a lui A. Albin către Hercule A. Gudju, incluzând o partidă Albin – Herland.

 

1880-1889

1880, Paris. Prima victorie românească într-un concurs internaţional de şah o datorăm lui Hercule Anton Gudju, care câştigă Marele turneu handicap (sic!) cu 10½ p. din 12 în turneul final de 7 jucători, calificaţi din cei 26 de participanţi. [R.R.Şah #12/1980, p. 177-179]

În acest tip de turneu, jucătorii erau împărţiţi pe categorii valorice. Categoria I includea cei mai buni şahişti, şi pornea cu un handicap în partidele cu ceilalţi jucători, astfel: cat. II – un pion (f7) şi o mutare; cat. III – un pion şi două mutări; cat. IV – un cal; cat. V – un turn. Prin similitudine, se determină gradul de handicap între alte categorii.

Invitaţie de la La Vie către H.A. Gudju pentru acest turneu şi Regulamentul turneului naţional francez, destinat şahiştilor autohtoni francezi şi rezidenţilor.

 

1880.06.20 Invitatie Vie H.A.Gudju
1880.06.20 Invitatie Vie H.A.Gudju

Detalii despre turneu și fișe de partidă, cu comentariile olografe ale lui Hercule A. Gudju pe verso.

1881 – Cazul „Șahistul român”. Succesul lui Hercule Gudju este oglindit în presa vremii, prin articolul „Şahistul român din Paris”, apărut în ziarul Războiul nr. 268, Anul III din 6/18.ii.1881. De aici avea să se genereze una din marile erori privind literatura românească de şah.

 

1881 Razboiul manseta

1881 Razboiul manseta
1881 Razboiul articol
1881 Razboiul articol

Informaţia din Războiul este preluată trunchiat de ziarul Familia din Oradea-Mare, care, în numărul din 16/28.viii.1881 publică următorul anunţ, în care termenul „organ” trebuia interpretat ca rubrică, şi nu ca publicaţie de sine stătătoare.

1881 Familia v Siachistul
1881 Familia v Siachistul

Dar Publicaţiunile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), lucrare semnată de Nerva Hodoş, Al. Sadi Ionescu şi apărută la Bucureşti, 1913, menţionează la litera „S” apariţia unui „ziar (sic!) consacrat numai jocului de şah”.

Iar de aici încolo, s-a considerat [R.R.Şah #6/1985, p. 11] şi se mai consideră încă eronat Şahistul / Sachistul Siachistul român ca fiind prima revistă de şah apărută în România.

1913 Publicatiunile periodice
1913 Publicatiunile periodice

 

1913 Publicatiunile periodice v. Siachistul
1913 Publicatiunile periodice v. Siachistul

 

1881. Gudju H.A. se află în lista membrilor Cercului de şah din Paris.

 1881.xi, Paris. La ediţia din acest an a aceluiaşi mare turneu, Hercule Gudju se clasează al doilea, la egalitate cu celebrul Arnous de Rivière, în urma câştigătorului, maestrul francez Chamier. [J. Gaige, Chess Tournaments Crosstables, vol. 1, p. 31; Chess Monthly, 1881-82, p. 133]

Paris, 1881

1

2

3

4

5

6

7

1.

Chamier

*

*

0

1

1

1

1

1

1

0

½

1

1

1

2-3.

Gudju H.A.

1

0

*

*

0

0

1

1

1

1

1

0

1

1

8

2-3.

de Riviere

0

0

1

1

*

*

1

0

1

1

1

1

0

1

8

4.

Clerc

0

0

0

0

0

1

*

*

1

1

1

0

0

1

5

5-6.

Chaseray

0

1

0

0

0

0

0

0

*

*

1

1

½

1

5-6.

Giffard

½

0

0

1

0

0

0

1

0

0

*

*

1

1

7.

de Boisterte

0

0

0

0

1

0

1

0

½

0

0

0

*

*

1882. Câteva partide, notate de Hercule Gudju:

1882, Craiova. Sub semnătura anonimă M.A. apare a 2-a carte de şah în limba română, Manualul amatorului jocului de şah, Tipo-litografia naţionale Ralian Samitca; 36 pp., 12×19 cm. Manualul se pare că este o traducere parţială a lucrării lui Philidor Analyse du Jeu des Échecs, probabil o ediţie din 1881 [Paris].

1882 Andreian coperta

O carte rară, care este readusă la cunoştinţa publicului prin reprintul din seria arhiŞAH #15, edit. Gambit, București, 2009.

După o serie de cercetări, autorul s-a dovedit a fi Marin S. Andreian, iar lucrarea lui Horia Nestorescu-Bălceşti, Ordinul masonic român, ne oferă detalii interesante [Horia Nestorescu-Bălceşti – Ordinul masonic român. Mai puţină legendă şi mai mult adevăr, cu un cuvânt înainte de Mihail Sadoveanu; Edit. Casa de Editură şi Presă “Şansa” s.r.l., Bucureşti, 1993]:

  • „1882 mai. Fratele M. Andreian, secretarul lojii Armonia din Piteşti oferă lojii sale un rabat comercial de 20% şi celorlalte loji cîte 10%, din costul cărţii sale Manualul …” (p. 109)
  • „Andreian, Marin S. (1852-?), profesor; directorul şcolii de băieţi nr. 2 din Piteşti. Autor de manuale şcolare de aritmetică şi istorie. Autorul cărţii Manualul jocului de şah (1882). […] 1882: secretarul lojii Armonia (Piteşti).” (p. 212)
  • „Samitca, Ralian (Craiova, 1846-1911), editor şi tipograf din Craiova. […] 1887-1888: păstrător al sigiliului în loja Basarab (Craiova).” (p. 517)

1883, Paris. Al 3-lea turneu naţional francez. [J. Gaige, C.T.C., vol. 1, p. 39]

Paris, 1883

1

2

3

4

5

6

7

1.

Clerc

*

*

1

0

1

½

1

1

1

1

1

1

1

1

10½

2.

de Riviere

0

1

*

*

0

1

1

½

1

1

1

1

1

1

3.

Gudju H.A.

0

½

1

0

*

*

1

1

1

1

1

½

0

1

8

4.

Chaseray

0

0

0

½

0

0

*

*

1

1

1

½

1

1

6

5.

Istel

0

0

0

0

0

0

0

0

*

*

1

1

1

1

4

6.

Finaly

0

0

0

0

0

½

0

½

0

0

*

*

1

1

2

7.

de Pernes

0

0

0

0

1

0

0

0

0

0

0

0

*

*

1

O parte din partide, cu scrisul original al bătrânului maestru Hercule Gudju:

1870-1879

1872, Bucureşti. Apare prima carte tipărită în limba română şi cu caractere latine: Amiculu jocului de Schach, Teoreticu şi Practicu, semnată de Adolf Albin. Pe prima pagină, autorul îşi dedică lucrarea „Domnului Manolache Epureanu, fostu preşedinte al Consiliului de Miniştri”.

1872 Albin
1875, Bucureşti. Violonistul L. Wiest organizează primul “salon de şah” la Cafeul Concordia, aflat pe strada Smârdan. Printre cei mai importanţi membri îl întâlnim pe Mauriciu Armand.
1876, Paris. Primele afirmări peste hotare le datorăm lui Hercule A. Gudju, student român în Franţa, care se va remarca curând, la concursurile Cercului de şah de la Paris începând din 1880.
El începuse chiar mai devreme contactul cu viaţa şahistă pariziană, după cum vedem din scrisoarea de mai jos, cu soluţia unei probleme din Le Monde Illustre.

1860-1869

1861. Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cunoştea jocul de şah, coroborând afirmaţiile preluate din monografia Luciei Borş dedicate “primei doamne” [Lucia Borş, Doamna Elena Cuza, Edit. “Naţionala-Ciornei” S.A.R., nedatat, p. 72, 79, 98, 100. V. şi R.R.Şah #2/1979, cop. IV – “Elena Cuza – cea dintâi jucătoare de şah din Principatele Unite”], care se referea la anii 1860-1862, când Doamna Elena se afla la Paris:„[…] un roiu de prieteni năvăli pe uşa sufrageriei, având în capul lui pe Pisoschi şi pe Manolache Epureanu.”

“Când sosiră Mihail Kogălniceanu, Costache Manolache Epureanu, Vasile Sturza, Vasile Alecsandri, Lascăr Rosetti, Ştefan Catargi, Nicolae Docan şi Costache Rolla […]. A doua zi actul cel mare al Unirei se încheie prin răspunsul ce-l dete Alexandru Cuza […]”.

“În iarna acelui an [1860 – n.n.] ningea mult la Paris […] Această iarnă […] aminti Elenei Cuza […] să-şi caute prin Paris vechile cunoştinţe din ţară: fraţii Alecsandri […]”.

“Dar şi şahul, trictracul, dominoul, adunau împrejurul samovarului la modă pe toţi Românii aflaţi la Paris, cînd venea din când în când pe la cei mai buni prieteni şi Principesa Cuza”.

 

1861. În nr. 21 / 26.v.1861 al publicaţiei Sonntagsblätter, aflată sub redacţia cunoscutului Max Lange, este publicată o partidă între Edmund Weixlgärtner şi H. Joanesko, mai mult ca sigur un Ionescu de-al nostru! Prof. Ioan Fleisz din Oradea indică drept loc al desfăşurării Aradul în R.R.Şah #1/1988, cop. 4.

 

1863. Apare la Bucureşti, la Imprimeria Statului prima ediţie în volum a operei lui Nicolae Filimon Ciocoii vechi şi noi sau Ce se naşte din pisică şoarici mănîncă.

 

1863-1864. În amintirile sale despre societatea «Junimea» [Iacob Negruzzi, Amintiri din “Junimea”, Edit. “Cartea Românească”, Bucureşti, 1930, p. 12-13. V. şi R.R.Şah #11/1979, cop. IV – “Amintiri… şahiste de la Junimea”], Iacob Negruzzi ne dezvăluie o faţă mai puţin cunoscută a lui Titu Maiorescu, care… “[…] pe la sfârşitul anului 1863 sau pe la începutul anului 1864 […] întorcându-mi vizita, se întinse cu mine în lungi convorbiri, apoi ne puserăm să jucăm şah […]”.

Şi Eminescu juca şah! “Împrejurarea de a coborî zilnic pe o scară ca de coteţ şi cu un picior şovăielnic, făcu ca, într-o bună zi – după versiunea cea mai vrednică de crezare, pe vreme de iarnă – Eminescu să alunece pe gheţuş şi să-şi fractureze piciorul. L-au dus la Spitalul Sf. Spiridon, unde a stat câteva săptămâni, vizitat des de prieteni, de Pompiliu, Burlă, şi Humpel îndeosebi, şi jucând şah. Este posibil ca această întâmplare să fi fost în noiembrie 1884 […]”. [George Călinescu, Viaţa lui Mihai Eminescu, Edit. Minerva, B.p.T., Bucureşti, 1983, p. 343, din capitolul „Agonia morală şi moartea (1883.1889)”. Din pasajul citat se face o referire la lucrarea: Eminescu comemorativ. Album artistic-literar, întocmit de Octav Minar, Iaşi, 1909 – B.A.R., cota II 17.719]

 

1868.x. În Jurnal pentru toţi, 20/2.x.1868, Anul I, apare primul regulament cunoscut la noi despre jocul de şah.

Documentul, uitat de timp, este readus la cunoştinţa publicului de David Berşadschi în R.R.Şah #5/1976 şi poate fi citit integral în continuare.

 

1868.x.15. În revista franceză „La Stratégie”, apare prima problemă de şah cunoscută, aparţinând unui autor român, în persoana lui Mihail C.A. Şuţu. [W. Pauly – M. Augutstein, 30.vii.1930. «[…] Vă rog a trimite “Revista” şi Dlui G. Fühlendorf, Altona. La întrebarea Dv. vă arăt că prima problemă a unui compozitor român pe care o cunosc este o problemă în 3 mutări publicată sub numele “M. le prince Michel Soutzo de Roumanie” în “La Strategie” din 15 Oct. 1868. Voi comunica D-lui Ianovcic acea problemă.»]

1868 - La Strategie antet
1868 – La Strategie antet
1868 - La Strategie, problema Sutzu
1868 – La Strategie, problema Sutzu

1.Tc4! ameninţând 2.Ce3# de tip arab.

1…R:c4 2.Nc6! (o mutare liniştită, dar foarte tare, ce anunţă 3.Cd2/Ce6#; 3.Ce3+ Rd4!) Td8/Td6 3.Ce5/Cd2#, ambele maturi oglindă; 1…Cg2 2.Nc6+! R:c4/Re6 3.Cd2/Tc:e4#; 1…e3 2.Tfd4# (2.C:e3+? T:e3);

1…Cf5 2.T:f5+ R:c4 3.Cd2# (3.Ce3+? Rd4!) şi 2…Te5 3.Ce3# (3.Cd2+? Rd5!) antidual reflex!

O poziţie aerisită elegantă, fără damă albă, cu figuri albe şi diferite simple elemente tactico-poziţionale estetice, inclusiv cheia. [Detalii suplimentare în Suplimentul Buletinului Problemistic #14/2007, autori Valeriu Petrovici, Dinu-Ioan Nicula, Marian Stere, de unde este preluată şi soluţia comentată aici]

 

1850-1859

1850, Paris. Şi Nicolae Bălcescu cunoştea şahul şi “[…] cerea stăruitor prietenilor săi să-i expedieze în grabă jocul de şah pe care îl lăsase să i-l repare la Viena”, după cum ne asigură o altă personalitate pasionată de şah, scriitorul Camil Petrescu.

În corespondenţa sa cu Ion Ghica, Nicolae Bălcescu scria:

1850.viii.06 – „Mă rog să-mi trimiţi cu cel dintâi ocasion şahul […]”

1850.viii.16 – „Iubite Ghica, sunt bolnav, de aceea nu-ţi pot scrie mult.[…] Nu uita a-mi trimite şahul […]”

1850.x.16 – „Te rog, când vei avea ocaziune, trimite-mi şahul […]”

1850.xi.06 – „[…] Şahul l-am primit, dar lipsesc trei pioni, doi roşi şi unul alb, cum şi jumătate de eşichier. Aş vrea să-mi scrii, de nu cumva au rămas la tine, ca să nu mai fac altele din nou aici […]” [Ion Ghica, Amintiri din pribegia după 1848. Noue scrisori către V. Alecsandri, Bucureşti, Edit. Librăriei Socec & Comp, 1889, pag. 540, 542, 560, 562 şi N. Bălcescu, Scrisori către Ion Ghica (din Amintiri din pribegie de Ion Ghica), Bucureşti, Edit. Librăriei Leon Alcalay, 1911, pag. 200, 201, 217, 219]

 

1851, Iaşi. Apare Dicionăraşu romanescu de cuvinte tehnice şi altele greu de înţeles, de P.T. Stamati.

“remisă = în jocul de cărţi, în şah, partie nehotărîtă cine au căştigat-o.”

“roca = strămută regele şi turnul.”

“şah = un feliu de joc cu 16 figuri de două colori pe o tablă pătrată împărţită în 64 de căsuţe alternativ iarăşi de două colori.”

În paralel cu termenul şah se mai folosea varianta şac.

 

1852, Iaşi. P.T. Stamati publică şi un Vocabulariu de limba germană şi română. Cu adăogirea celor mai obicinuite şi în conversăciune primite cuvinte străine, în care apar termeni de şah:

“- Springer = cal (figură de şah).”

“- Rosselsprung = săritura calului în jocul de şah.”

 

1853-1854, Braşov. Termeni despre şah apar şi Dicţionariu germano-român. Întocmitu şi în partea lui română înavuţitu cu cîteva mii de cuvinte de G. Bariţ, G. Munteanu, apărut în 2 volume.

“- rochen (rochieren) = aroşez, strămut regele şi turnul (în şah).”

“- Schach = şahu, joc de şah.”

 

1856. Este publicat pentru prima dată romanul „Ciocoii vechi şi noi” [Almanah Planeta Şah – 1985, p. 78. De verificat: în alte surse este menţionat 1862 ca anul publicării primei ediţii] în Revista română (Bucureşti, vol. II, An II) editată de A.I. Odobescu.

 

1858, Blaj. În Crestomaţie sau analecte literare, Timotei Cipariu aminteşte de o menţiune despre şah, datând din 1824: “Se poate pentru tineri multe feluri de jocuri ca acesta a se născoci, precum şatrangele, damele sau altele.” [Almanah Planeta Şah – 1985, p. 78]

 

1859. Iată şi cum arătau Principatele Unite:

 

1859, Iaşi. Theodor Codrescu publică Dicţionariu franceso-romanu. Este sporitu şi adăugitu cu latineşte de pe dicţionarulu lui Boişte după ediţiunea domnilor P. Poenaru, F. Aaron şi G. Hill

  • “pionner, a piona, a lua mulţi pioni în jocul şatrangiu, şahului.”
  • “roc = în jocul şatrangelor figura care astăzi se numeşte tour.”

Termenii şatrange şi şah convieţuiesc încă. [Almanah Planeta Şah – 1985, p. 78 şi Almanah Planeta Şah – 1990, pp. 232-235]. În 1875-1876 apare ediţia a II-a a Dicţionarului.

 

1800-1849

1817-1818. O relatare care detaliază o petrecere dată de postelnicul Andronache Tuzluc şi localizată în timp în a doua decadă a secolului XIX, o întâlnim în capitolul XV – Scene din viaţa socială din romanul Ciocoii vechi şi noi al lui Nicolae Filimon.

“Invitaţii trecură într-o odaie, care era mobilată cu două sofale turceşti; pe una era o masă rotundă cu picioarele scurte, pe care erau aşezate două sfeşnice şi mai multe perechi de cărţi de joc; iar pe cealaltă erau table pentru jocul de şatrange şi pentru ţintar. Cei mai mulţi dintre invitaţi se aşezară împrejurul mesei cu cărţile. Beizadeaua [Costache Caradgea] însă, cu hatmanul Cărăbuş, preferă jocul de şatrange”.

 

1832. În Dascăl pentru limba franţozească al lui Gherasim Gorjan…

„Dascăl pentru limba franţozească // adică // Carte cu astfel de înlesniri mari // pentru limba şi citirea franţozească, încât va putea fieşcare a citi şi a învâţa singur // o mulţime mare de ziceri şi de vorbiri franţozeşti, ajunge numai să ştie a citi româneşte: acum întâiu într’ast chip întocmită // De D. // I. Gherasim Gorjan, // Profesorul, şi închinată cu toate plecăciunea prea bunului Patriot // D. medelnicerului I. Budişteanu // Tipărită în anul // 1832”

… întâlnim o formă puţin uzitată, sandraci, o alterare probabil după şatranci:

“De este ca să vă-fac hatârul,
voesc bucuros,
dar î[n] ce joc?
Î[n] sandraci,
sau la vrunu alt joc,
î[n] damă, dă voeşti.”

„Si c’est pour vous faire plaisir,
je le veux bien,
mais à quel jeu?
Aux échecs
où à quelque autre jeu,
au dames si vous voulez.”

 

1838. Din Foaia literară editată de George Bariţiu la Braşov, aflăm că “În petreceri se juca şah […]”.

 

1838, Iaşi. Prima lucrare de şah în limba română este un manuscris (care se află în posesia Bibliotecii Academiei Române) cu caractere chirilice, o scriere de tranziţie către cea actuală, intitulat Giocul şatranci, datorat lui Francisc Ruşiţki. Lucrarea a fost reprodusă integral în seria arhiŞAH #2, edit. GAMBIT, 1999, însoţită de un studiu introductiv şi o scurtă biografie a lui Rujiţki.

Francisc Ruşiţki - copertă
Francisc Ruşiţki – copertă
1840 (PP1)
1840 (PP1)
1840 (PP2)
1840 (PP2)

 

1838.vii.01. În Alăuta Românească apare un articol al lui Mihail Kogălniceanu intitulat “Filosofia vistului” în care există o referire la “eşec”, bineînţeles varianta autohtonă a termenului francez “échecs”.

“La răsărit eşecul şi poezia, la apus vistul şi poezia – iată ce păzesc moralul şi buna orânduială.”

 

1840-1841. În Vocabularul franţezo–romănesc în 2 volume, sub semnătura lui P. Poenaru, F. Aaron, G. Hill, apar mulţi termeni cu referire la şatrangi:

  • “cavalier, în jocul şatrangiu, figura al căria drum este de a merge de la alb la negru şi de la negru la alb, sărind pieziş şi lăsînd un loc între două.
  • dame, la jocul şatrangiu, dame se numeşte figura cea mai însemnătoare după rigă; această figură se mai numeşte şi regină.
  • échecs, jocul şatrangiu; figurile cu care se joacă acest joc.
  • échiqué, échiquété, împărţit în pătrate ca tabla de eşecuri.
  • pat, termin ce se obicinueşte la jocul şatrangelor cînd nu mai poate cineva mişca pe riga din loc făr-a-l pune în primejdie de a-l pierde.
  • pion, pion, cea mai mică figură din jocul şatrangiu.
  • pionner, a piona, a lua mulţi pioni în jocul şatrangiu.
  • roi, rigă, în jocul şatrangelor, se zice la cea dintîi figură.
  • roquer, în jocul şatrangelor: a pune turnul după riga şi a aşeza pe rigă de cealaltă parte a turnului.”

 

1842. În revista literară Curierul de ambe sexe este publicată, în traducerea din limba franceză a lui Ion Heliade Rădulescu, schiţa Jucătorul de şah, de Marie Aycard, cel mai vechi text literar cu temă şahistă cunoscut la noi.

De subliniat una din primele folosiri ale termenului actual şah, deşi doar în titlu şi încă odată în expresia “şah şi mat”, în rest fiind utilizat deja obişnuitul şatrance. Republicat în 1862, ca ediţia a doua.

1842 Curier (1)
1842 Curier (1)

 

1846.ii.03. În revista literară Albina Românească este publicat articolul Magaziile Iaşiului, din care aflăm că … “Un om care se respectează, un om de societate, un om de gust, într-un cuvânt un om ca toţi oamenii […] trebuie […] să fie încuşmat, încălţat şi înmănuşat după jurnal […] să poarte baston rococo şi pumnal căzăcesc, să scrie cu condeie de oţel […] să joace şah şi să danţeze polca.” [N.A. Bogdan, Din trecutul comerţului românesc, Iaşi, 1925.]

 

1848. În Vestitorul românesc apare în foileton Jucătorul de şatrangi. [Vestitorul Românesc, #2/06.i.1848, pp. 5-8; #3/10.i.1848, pp. 9-12; #4/13.i.1848, pp. 13-14. Sursa: www.dspace.bcucluj.ro]

 

 

1700-1799

1721.xi.01. În Diiata lui Ianachie slugearul, datată Noemvrie 1 dni, 7230 (testamentul lui Enache slugerul, 1 noiembrie 1721), apare termenul sandraci, folosit se pare cu sensul de șal: “[…] 1 ghiordie de frînghie roşie blănită cu sandraci …”. [George Potra, Documente privitoare la istoria orașului București (1634 – 1800), Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1982, pp. 157-158, 436. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1725.iii.07. La 7 Martie 7233 îşi face diată jupâneasa Ilinca Cojasca: “[…] 1 ghiordie dă dimie cu sandraci …”. [P.V. Năsturel, Biserica Stavropoleos din Bucureşti după documentele din Arhivele Statului …, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1906, pag. 54-58. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1740. Se pare că termenul sandraci era deja uzual: “Izvod de ceale ce s’au aflat în dughiana lui Mihăilă neguțitorul de la Sveti Sava, lt. 7249, Săp.3. […] 1 gheordie de bogasiu sandraci sîngiap …”. [Nicolae Iorga, Istoria industriilor la Romîni, București, 1927, pp. 197-198; v. şi pp. 80 şi 134. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1784, Oradea. Ignat Ioan Bapt Balent tipăreşte o variantă în limba latină a cărţii celebrului, de pe atunci, Stamma, sub titlul Informaciones speculativae et practicae de ingenioso et artificiali scruporum lusu schach, vulgo sie nuncupato ad methodum d. Phillipi Stamma, prima lucrare de şah apărută pe teritoriul actual al ţării noastre.

„Din prefaţa intitulată «Praemium», semnată cu iniţialele P.F.G., care se pot interpreta ca fiind ale preotului greco-catolic Georgiu FĂRCAŞ, unde P. egal pontifex, presbiter, pater, padre, rezultă că la Oradea în acel timp se juca şah, erau iubitori ai acestui joc inventiv…” [Constantin Mălinaş, Preocupări academice la Oradea, 1788-1806, pp. 17 în Cetatea Culturală, Cluj-Napoca, Octombrie 2008, seria a III-a, an IX, nr. 10 (82) la http://cetateaculturala.files.wordpress.com/2008/10/10-cetate-octombrie-2008.pdf. Alte referinţe bibliografice: R.R.Șah #4/1976, cop. IV]

Balent - coperta cărții

 

1786. Spicuim din Diata lui Constantin Roset Logofăt: “[…] 1 Beniș aclaz în șatrinci, blănită cu cacum. […] // 1 Bilacoasă în șătrănci cu firu, 120 lei. // 1 Lastră în șătranci i s’au dat pentru raftu …”. [Buletinul Comisiei istorice a României, vol. VIII, Tiparul aşezământului tipografic “Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, 1929, pp. 100-101. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1790. Catagrafie de vânzarea lucrurilor răposatului Ion Puiul, mişcătoare şi nemişcătoare, precum mai jos pe nume se arată”: “[…] Ipacu o giubea ghermesută albastră cu profirurile de zarvadea vechie şi în lăuntru sandrace şi blană de oaie. […]

O blană de sandrace dela giubea femeească …”. [V.A. Urechia, Istoria Românilor… după documente inedite. Seria 1786-1800, tomul II al seriei, Bucureşti, 1892, pp. 402-408. Sursa: www.dacoromanica.ro]

Se pare că, la sfârşitul secolului XVIII, Ienăchiţă Văcărescu, autorul celebrului testament: “Urmaşilor mei Văcăreşti / Las vouă moştenire, // Creşterea limbii româneşti / Şi-a patriei cinstire”, era un bun cunoscător al jocului de şah.

 

 

 

1926

1925-1926, Paris. Turneul de iarnă Palais Royal. 1-2.H. Bertrand, V. Kahn 6/7, 3.A. Baratz 5 (+5 =0 -2), … [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 691, La Strategie 1926, p. 28]

1925.xii-1926.v, Botoşani, Campionatul cercului de şah “Gândul”. G. Corneanu, B. Goilav, I. Apăteanu s-au retras. [R.R.Şah #12/1926, p. 95]

Botoşani, 1925-26

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

Gross I.

*

*

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

14

2.

Segenreich S.

0

0

*

*

1

0

1

½

1

1

1

1

1

1

1

1

10½

3.

Gross H.

0

0

0

1

*

*

1

½

0

1

1

1

1

0

1

1

4.

Gross A.

0

0

0

½

0

½

*

*

½

1

1

½

1

1

1

1

8

5.

Haimer C.

0

0

0

0

1

0

½

0

*

*

1

0

1

1

1

0

6.

Schneider C.

0

0

0

0

0

0

0

½

0

1

*

*

0

1

1

1

7.

Blumenfeld

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

1

0

*

*

1

1

4

8.

Gütter I.

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

0

0

*

*

1

1926.i.18-23, Hyeres. [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 707, La Strategie 1926, p. 15]

Hyeres, 1926

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.

Baratz A.

*

1

1

1

½

1

1

1

1

1

2.

Janowski D.

0

*

1

1

0

1

1

1

1

1

7

3.

Romih M.

0

0

*

½

½

1

1

1

1

1

6

4.

Maas A.J.

0

0

½

*

1

0

1

1

1

1

5.

Halberstadt V.

½

1

½

0

*

½

0

1

½

1

5

6.

Müller H.

0

0

0

1

½

½

1

1

½

1

5

7.

Prince

0

0

0

0

1

0

*

0

1

1

3

8.

Scott R.H.V.

0

0

0

0

0

0

1

*

1

1

3

9.

Stevenson, D-ra A.

0

0

0

0

½

½

0

0

*

1

2

10.

de Fridman N.

0

0

0

0

0

0

0

0

0

*

0

1926.i, Constanţa, Campionatul oraşului. [R.R.Şah #5/1926, p. 38, 40]

Constanţa, 1926

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1.

Frangopol Fr.I.

*

*

1

½

0

1

0

1

1

1

1

1

0

1

1

1

1

1

1

1

14½

2.

Wechsler M.

0

½

*

*

1

1

1

1

1

1

1

1

1

0

0

1

1

1

1

0

13½

3.

Kerteş B.

1

0

0

0

*

*

0

1

1

1

0

1

1

0

1

1

1

1

1

1

12

4.

Russu N.

1

0

0

0

1

0

*

*

1

0

1

0

1

1

1

0

1

1

1

1

11

5.

Hochştein S.

0

0

0

0

0

0

0

1

*

*

1

1

1

0

1

0

1

1

1

1

9

6.

Andreia I.

0

0

0

0

1

0

0

1

0

0

*

*

1

1

1

0

1

0

1

1

8

7.

Isovici I.

1

0

0

1

0

1

0

0

0

1

0

0

*

*

0

1

0

1

1

1

8

8.

Geider E.

0

0

1

0

0

0

0

1

0

1

0

1

1

0

*

*

0

0

1

1

7

9.

Clodeanu A.

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

1

0

1

1

*

*

1

0

5

10.

Eliopol G.

0

0

0

1

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

*

*

2

1926.iii.21-iv.24, Bucureşti. Primul turneu de şah al Garnizoanei Bucureşti: 1. Lt. Bibescu 7½/8; 2.Lt. Ionescu 6½; 3-4.Mr. Drăghici, Lt. Iacobescu 5, … Raportul detaliat:

1926.iv, Cluj. Turneu local: 1.Szabo I. 7½; 2.Farago Paul 6½; 3-4.Gabel, Biro Z. 5; 5-6.Moskovets, Tirscher 4½; 7-8.Davida, Zattler 2½; 9.Hovanyi 1. [R.R.Şah #8-9/1926, p. 71]

1926.iv.17, W. Pauly – I. Schlarkó. «Mulţumesc pentru salutările de la Dl. Tyroler de la Budapesta. Zilele acestea m-am văzut aici cu Dl. Dr. Balogh şi am urmărit o partidă pe care a câştigat-o împotriva D-lui Wechsler.»

1926.v.11-vii.11, Iaşi, Campionatul Cercului de şah. [R.R.Şah #15/1926, p. 119]

Iaşi, 1926

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

Lernovici A.

*

*

1

0

1

0

1

½

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

13½

2.

Winkler A.

0

1

*

*

1

½

1

1

1

0

1

1

1

1

1

1

1

1

13½

3.

Schechner N.

0

1

0

½

*

*

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

13½

4.

Rozenberg N.

½

0

0

0

0

0

*

*

1

1

1

0

1

½

1

1

1

1

9

5.

Reischer M.

0

0

0

1

0

0

0

0

*

*

1

1

1

1

1

1

1

1

9

6.

Taubes M.

0

0

0

0

0

0

0

1

0

0

*

*

1

0

1

1

1

1

6

7.

Tăzlăoanu Gh.

0

0

0

0

0

0

0

½

0

0

0

0

*

*

1

1

1

1

8.

Luca M.

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

*

*

1

1

2

9.

Zussman M.

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

*

*

0

1926.v.16-vi.10, Soroca. Campionatul oraşului. [R.R.Şah #12/1926, p. 95]

Soroca, 1926

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

Ianovcic A.F.

*

*

1

1

1

0

0

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

14

2.

Cijevschi B.M.

0

0

*

*

1

0

1

0

½

1

1

1

1

1

1

1

1

1

11½

3.

Stelea N.

0

1

0

1

*

*

1

1

½

1

0

1

1

0

1

1

1

1

11½

4.

Blăgău V.

1

0

0

1

0

0

*

*

1

1

0

1

½

1

1

1

1

1

10½

5.

Şveid M.

0

0

½

0

½

0

0

0

*

*

1

1

0

1

½

1

1

1

6.

Stempel G.I.

0

0

0

0

1

0

1

0

0

0

*

*

1

0

1

1

1

1

7

7.

Daneţiu V.

0

0

0

0

0

1

½

0

1

0

0

1

*

*

1

1

0

0

8.

Terziev A.

0

0

0

0

0

0

0

0

½

0

0

0

0

0

*

*

1

1

9.

Aliseev A.

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

1

1

0

0

*

*

2

1926.v.22-27, Scarborough. Secţiunea 2: 1.-2.Colle, Saunders 4/6, …, 5.Baratz 2½ (+1 =3 -2), … [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 723, British Chess Magazine 1926, p. 312]

1926, Bucureşti. Concurs organizat de Aeroclubul regal al României: 1. Cpt. Bibescu 7½/8; 2. Lt. Ionescu Tisa 6½; 3-4. Lt. Iacobescu, Mr. Drăghici … [R.R.Şah #13-14/1926, p. 111]

1926.vi, Budapesta. Olimpiadă neoficială, numită şi „Mica Olimpiadă”.

1

2

3

4

1.

Ungaria

HUN

3

9

2.

Iugoslavia

YUG

3

8

3.

România

ROM

1

½

5

4.

Germania

GER

½

1

½

2

Echipa României a fost formată din: Ioan Balogh, Nicolae Brody, Iosif Mendelsohn, Zeno Proca şi Alexandru Tyroler.

În continuare, un raport al vremii asupra participării României.

1926.vii.10-20, Cernăuţi. Turneul de şah al Garnizoanei Cernăuţi: 1. Mr. Apăteanu 9/9; Lt. Făgărăşanu 8; 3-4. Cpt. Lascarachi, Cpt. Gheorghiu 6; 5. Col. Miran 4; … Play-off: Lascarachi câştigă la Gheorghiu pentru locul 3. [R.R.Şah #15/1926, p. 120]

1926.vii.20-viii.03, Bad Bartfeld. 1-2.H. Mattison, S. Tartakover 8½/12,…, 10-11.I. Balogh 4½ (+2 =5 -5), … [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 694, La Strategie 1926, p. 267; R.R.Şah #16/1926]

1926.vii.31-viii.12, Soroca. [R.R.Şah #16/1926, p. 131-132]

Soroca, 1926

1

2

3

4

5

1.

Cramarciuc V.

*

½

½

1

1

3

2.

Ianovcic A.F.

½

*

½

1

1

3

3.

Nudelman D.

½

½

*

½

1

4.

Hmelevschi V.N.

0

0

½

*

½

1

5.

Cijevschi B.M.

0

0

0

½

*

½

S-au jucat mini-meciuri de 4 partide. Pentru meci câştigat s-a acordat 1 punct, pentru meci egal – ½, pentru meci pierdut – 0.

1926, Cernăuţi, Campionatul cercului de şah “Gheorghe Marco” pe anul 1926-1927. [R.R.Şah #17/1926, p. 140]

Cernăuţi, 1926

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1.

Mihăilescu

*

0

1

0

1

1

1

0

1

1

1

1

1

9

2.

Weingarten

1

*

1

0

1

½

1

0

1

½

1

1

1

9

3.

Hubich Franz

0

0

*

1

0

1

1

1

½

1

1

1

1

4.

Făgărăşanu

1

1

0

*

0

0

1

½

½

½

1

1

1

5.

Schapira

0

0

1

1

*

1

1

0

½

½

½

1

1

6.

Wohl

0

½

0

1

0

*

0

1

1

1

1

1

1

7.

Radicevski

0

0

0

0

0

1

*

1

1

1

1

1

1

7

8.

Silberbusch

1

1

0

½

1

0

0

*

0

1

1

½

1

7

9.

Hleuca D.

0

0

½

½

½

0

0

1

*

1

0

1

1

10.

Chiseliţă Alex.

0

½

0

½

½

0

0

0

0

*

0

1

1

11.

Salzman

0

0

0

0

½

0

0

0

1

1

*

0

1

12.

Rosenblatt

0

0

0

0

0

0

0

½

0

0

1

*

1

13.

Krop Carol

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

0

*

0

1926.viii.10-ix.16, Noua Suliţă. Campionatul cercului de şah “Makkabi”: 1-2. A. Bucareski, A. Lechter 14/18; 3. D-ra Neha Fihmann 11; 4. M. Glantman 10; 5. I. Heizerigher 9½; 6. P. Vaisman 9; 7. D-ra Rahil Eidelman 8; 8-9. H. Maizler, E. Voloh 5; 10. M. Meid 4½. [R.R.Şah #18-19/1926, p. 155]

1926.viii.15-25, Varna. Campionatul naţional al Bulgariei, în care a participat D. Albin, fiul lui Adolf Albin!! [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 731; Pavel Ivanov, Izbranye partii na Blgarska shahmatisty, p. 155]

Varna, 1926

1

2

3

4

5

6

7

8

1-3.

Slavcev G.

*

1

1

0

½

½

+

1

5

1-3.

Teleghin A.

0

*

1

0

1

1

1

1

5

1-3.

Atanasov K.

0

0

*

1

1

1

1

1

5

4.

Albin D.

1

1

0

*

½

½

½

1

5.

Begajev A.

½

0

0

½

*

½

+

1

6-7.

Ehrenburg S.

½

0

0

½

½

*

0

1

6-7.

Geshev G.

0

0

½

1

*

1

8.

Maks L.

0

0

0

0

0

0

0

*

0

1926, Paris. Campionatul oraşului: 1.L. Schwartzmann 13½/15, 2.Baratz 13 (+12 =2 -1), … [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 719, La Strategie 1927, p. 13]

1926.ix, Soroca. Meciuri: V. Cramarciuc – D. Nudelman 5½-½; A.F. Ianovcic – V. Cramarciuc 6-5 (1 ½ ½ 0 ½ 0 0 1 1 1 ½) [R.R.Şah #18-19/1926, p. 155]

1926.xi.05, Paris. I. Gudju – W. Pauly, carte poştală.

1926.xii, Rădăuţi. Campionatul Bucovinei de Sud: 1. A. Delanoff (subprefectul de Rădăuţi!). [R.R.Şah #1/1927, p. 16]

1926.xii – 1927.i, Chişinău. 1.Zaharoff; 2.Şulga; 3.V. Ianovcic. [R.R.Şah #5/1927, p. 78]

1925

1924-1925, Paris. Turneul de iarnă Palais Royal: 1.Znosko-Borowski 12/16, 2.Baratz 9½ (+8 =3 -5), …; dublu tur. [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 653, La Strategie 1925, p. 39]

1924.xii – 1925.i, Bucureşti, Campionatul Cercului de Şah “Sfatul Negustoresc” pe 1925. [R.R.Şah #1/1925, p. 20] «Dl. Gudju nu a luat parte la turneul “Sfatul Negustoresc”, pentru că el aparţine unui alt club.» [1925.i.04, W. Pauly I. Schlarkó]

Bucureşti, 1924-25

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

Herland S.

*

*

1

1

1

1

1

1

1

1

1

½

1

1

1

1

13½

2.

Wechsler M.

0

0

*

*

1

0

1

1

0

1

½

0

½

1

1

1

8

3.

Proca Z.

0

0

0

1

*

*

1

1

0

0

1

1

1

0

½

1

4.

Löwenton L.

0

0

0

0

0

0

*

*

1

1

0

1

1

1

1

1

7

5.

Mendelsohn I.

0

0

1

0

1

1

0

0

*

*

0

0

½

1

1

1

6.

Armand M.

0

½

½

1

0

0

1

0

1

1

*

*

0

0

1

0

6

7.

Roth I.

0

0

½

0

0

1

0

0

½

0

1

1

*

*

0

½

8.

Adolf F.

0

0

0

0

½

0

0

0

0

0

0

1

1

½

*

*

3

1925.i.11, Iaşi. Mihail Sadoveanu – I. Gudju. [de actualizat]

1925.i.23, Botoşani. Corneanu – I. Gudju. [de actualizat]

1925.ii, Rugină – Gudju. [de actualizat]

1925.ii.02, Dulcu – Gudju. [de actualizat]

1925.ii.03, A. Lernovici – I. Gudju. [de actualizat]

1925.ii.10, J. Sachetti  I. Gudju. [de actualizat]

1925.ii.15, Petrescu – I. Gudju [de actualizat]

1925.ii.15, J. Sachetti – I. Gudju [de actualizat]

1925.ii.16, N. Ştefănescu (Câmpulung) – I. Gudju  [de actualizat]

1925.ii.16, Corneanu – I. Gudju [de actualizat]

1925.ii.17, Gh. Dulcu – I. Gudju. Despre un turneu la Timişoara şi unul la Cluj. [de actualizat]

1925.iv.21, W. Pauly – I. Schlarkó. «Referitor la meciul Herland – Mendelsohn, vă anunţ că juriul (Loewenton şi cu mine) a avut de rezolvat următoarea întâmplare: A 3-a partidă a fost întreruptă în poziţie egală şi s-a stabilit, prin consultare cu jucătorii, că va fi reluată în următoarea dimineaţă la ora 10. Dl. Herland şi Dl. Schein, membru al comitetului, au fost punctuali la locul de întâlnire şi au pornit ceasul D-lui Mendelsohn, întrucât acesta nu sosise. După trecerea unei ore, Dl. Herland a reclamat partida ca fiind câştigată. Dl. Mendelsohn a sosit la ora 11 şi 10 minute – după ceasul D-lui Herland şi al D-lui Schein -, susţinând că este 10 şi 55 min. Herland şi Schein au venit imediat la mine să-mi relateze situaţia şi am constatat că ceasurile noastre erau de acord. În faţa hotărârii arbitrului, Dl. Mendelsohn a acceptat că ceasul lui a rămas în urmă. În consecinţă, juriul a acordat partida D-lui Herland, deoarece fuseseră stabilite reguli stricte cu privire la condiţiile meciului. Meciul a contat pentru titlul de campion al clubului şi a avut o miză de 2000 Lei. Rezultatul final a fost Herland 3½, Mendelsohn 1½. La celelalte partide nu au mai fost nici un fel de reclamaţii.»

1925.iv.27, W. Pauly I. Schlarkó. «Dl. Herland este plecat cu afaceri la Viena. Dl. Loewenton lucrează ca arhitect, este foarte ocupat. Pe Dl. Gudju îl văd foarte rar, căci nu a mai venit pe la clubul nostru (Sfatul Negust.). Mai uşor îl văd pe Dl. Tyroler, care a jucat aici câteva partide uşoare. Şi Dl. Davidescu locuieşte acum în Bucureşti.»

1925.v.04, Petrescu – I. Gudju. [de actualizat]

1925.v.27, V. Teconţea – I. Gudju. [de actualizat]

1925.vi.05, Nicolae Pop (Cercul de şah Cluj) – Cr. Leu. [de actualizat]

1925.vi.13, C. Dimitriu (Huşi) – I. Gudju. Despre organizarea unui turneu de şah la Huşi. [de actualizat]

1925.vi.24, D. Muntean, Cercul de şah Sibiu – Cr. Leu. [de actualizat]

1925.vii.22, W. Pauly Alex. Rugină. «Primind scrisoarea Dv. vă înştiinţez că Dl. Căp. Gudju a plecat la Zürich pentru a lua parte la congresul Federaţiei de şah. Deoarece plec şi eu la 1 August în concediu [la Călimăneşti – n.n.] pe o lună, voi ruga pe Dl. G. prin scris. de a rectifica problema Dv. din “Universul”.» [problemă publicată greşit de redactorii rubricii de şah – n.n.]

1925, Constanţa. Campionatul oraşului: 1.Wechsler M. [R.R.Şah #5/1926, p. 40]

1925.vi.07-08, Bucureşti. În organizarea Cercului de Şah “Sfatul Negustoresc”, are loc meciul inter-cercuri Bucureşti — Timişoara, scor 3 – 7.

Bucureşti: S. Herland, L. Löwenton, M. Wechsler, M. Armand, I. Mendelsohn [şi Hoerath (?)]

Timişoara: A. Tyroler, Şt. Erdely, Şt. Marton, I. Schlarko, Spitzer.

1925.vi.09-10, Bucureşti. Meci Bucureşti — Timişoara: 3½ – 2½ [R.R.Şah #2/1925, p. 43, Adevărul]

Bucureşti, 1925

1

2

3

4

1.

Tyroler A. (Timişoara)

*

½

1

1

2.

Herland S. (Bucureşti)

½

*

½

1

2

3.

Mendelsohn I. (Bucureşti)

0

½

*

1

4.

Erdely Şt. (Timişoara)

0

0

0

*

0

1925.vii.05-06, Timişoara. Meci-revanşă.Cercul de Şah “Camera de Comerţ” Bucureşti — “Asociaţia Şahiştilor” Timişoara: 8 – 2 (+7 =2 -1): Gudju – Tyroler 1½-½; Proca – Marton 2-0; Vulcu – Erdely 1½-½; Mendelsohn – Zwirn 2-0; Löwenton – Spitzer 1-1. [R.R.Şah #3/1925, p. 72]

Bucureşti: I. Gudju, L. Löwenton, I. Mendelsohn, Z. Proca, A. Vulcu;

Timişoara: A. Tyroler, I. Schlarko, Şt. Marton, Şt. Erdely, Spitzer.

 Prezentăm o fişă de partidă Tyroler – Gudju, datată 7 iulie 1925:

stere_sah_istoria_sahului - 1925.07.07 - Tyroler-Gudju 01
stere_sah_istoria_sahului - 1925.07.07 - Tyroler-Gudju 02

1925.vii.05. Cele 2 exemplare originale din Procesul verbal ale meciului le puteţi vizualiza în continuare.

1925.vii.06. Un articol scris de Cristian Leu, pe marginea meciului şi o fotografie cu participanţii.

1925.vii.07, Botoşani. Al. Rugină – I. Gudju. Despre activitatea șahistă din Botoșani.

1925.vii, Cernăuţi. Campionatul Bucovinei: 1.Kahane O. 9/9; 2.Nargang 6½; 3-4.Wasserman, Stermberg; 5.Weisselberg; 6.Mihăilescu; 7.Ioan Vasca; 8.Weingarten; 9.Freitag; 10.Făgărăşanu. [R.R.Şah #4/1925, p. 95; #5/1925, p. 113-116; #7/1925, p. 153-155]

1925.vii.10, Petrescu – I. Gudju.

1925.vii.25-viii.10, Soroca. Campionatul oraşului, urmat de un meci V. Cramarciuc – A.F. Ianovcic: +4 =3 –3. [R.R.Şah #5/1925, p. 117; R.R.Şah #6/1925, p. 140]

Soroca, 1925

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

Cramarciuc V.

*

*

1

0

1

1

1

1

1

1

½

1

1

1

1

1

12½

2.

Ianovcic A.F.

0

1

*

*

1

1

1

1

1

0

1

½

1

0

1

1

10½

3.

Codrean F.

0

0

0

0

*

*

1

1

1

½

1

1

1

0

½

1

8

4.

Terziev N.

0

0

0

0

0

0

*

*

1

1

1

0

1

0

1

1

6

5.

Cijevschi B.

0

0

0

1

0

½

0

0

*

*

1

1

1

0

0

1

6.

Nudelman D.

½

0

0

½

0

0

0

1

0

0

*

*

½

1

1

1

7.

Stempel G.

0

0

0

1

0

1

0

1

0

1

½

0

*

*

1

0

8.

Ianovcic V.

0

0

0

0

½

0

0

0

1

0

0

0

0

1

*

*

1925, Debrecen. Turneul de maeştri B: 1-2.B. Hönlinger, H. Müller 5½/7, 3.I. Balogh 4 (+3 =2 -2), … [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 668, Magyar Sakkvilag 1925, p. 289]

1925, Bălţi. 1.Iavelberg A. 21½; 2.Dobrusky M. 20½; 3.Peisah I. 19½. Au mai participat: Cuniceanu I., Crîmsky S., Lehrman, Palatnic, Bezdin, Peisah M., Tebenter, Manciu, Pelman. [R.R.Şah #6/1925, p. 140]

1925.viii.15-16, Constanţa. Meci inter-cercuri: Constanţa “Caissa” Bucureşti 3½ – 4½; G. Serabian – I. Mendelsohn 0½-1½; M. Wechsler – M. Rosenzweig 2-0; B. Kerteş – E. Drescher 0-2; M. Teodoru – C. Seneca 1-1. [R.R.Şah #8-9/1926, p. 75-78]

1925.ix.17-x.05, Cetatea Albă. Campionat local: 1.Nicolae Paradîsky 11/11; 2.D. Czerniawsky 10; 3-4.Vladimir Brodsky, Vladimir Paruta 8½; 5.Vasie Petrov 7; 6.Paul Popescu 5½; 7.D. Haham 4½; 8.M. Novicov 3; 9-12.M. Cătuneanu, I. Comănescu, Al. Dumitriu, N. Stoicov 2. [R.R.Şah #7/1925, p. 161-163]

Meciuri: Brodsky – Paruta: 1½ – 1½; Paradîsky – Paruta: 2 – 1; Paradîsky – Zalţghendler: 1½ – 1½; Zalţghendler – Brodsky: 2 – 1; Czerniawsky – Zalţghendler: 2 – 1.

1925.x.05-22, Rădăuţi. Campionatul Bucovinei de Sud: 1. Delanoff A.; 2. Rückenstein A.; … 17 participanţi (O. Tillinger, Harth, L. Fitzer etc.). [R.R.Şah #7/1925, p. 161; #8/1925, p. 182; #3-4/1926, p. 28-29]

1925.x.25-xii.03, Paris. [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 680, La Strategie 1925, p. 272]

Paris, 1925

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1-2.

Baratz A.

*

½

½

1

1

1

0

1

1

1

7

1-2.

Halberstadt V.

½

*

1

1

0

1

1

½

1

1

7

3.

Ratner E.

½

0

*

1

1

0

1

1

1

1

4.

Bertrand H.

0

0

0

*

1

1

1

0

1

1

5

5-7.

Duchamp M.

0

1

0

0

*

1

1

½

½

½

5-7.

Handasyde H.K.

0

0

1

0

0

*

½

1

1

1

5-7.

Kahn V.

1

0

0

0

0

½

*

1

1

1

8.

Betdeber L.

0

½

0

1

½

0

0

*

0

1

3

9.

Spivakoff S.

0

0

0

0

½

0

0

1

*

½

2

10.

Fischer M.

0

0

0

0

½

0

0

0

½

*

1

1925.x.30, Corneanu – I. Gudju.

stere_sah_istoria_sahului - 1925.10.30 Corneanu-Gudju 1
stere_sah_istoria_sahului - 1925.10.30 Corneanu-Gudju 2

1925.xi-xii.21, Bucureşti. Campionatul oraşului, ed. V. – I. Gudju şi Aurel Vulcu s-au retras; I. sau E. Roth? [R.R.Şah #1/1926, p. 7; #2/1926, p. 11-13; #3/4/1926, p. 24-25; Le V-e tournoi-championnatLa Strategie, Fevrier 1926, p. 40]

Bucureşti, 1925

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

Herland S.

*

*

1

0

1

0

½

1

1

1

½

1

½

1

1

1

10½

2.

Mendelsohn I.

0

1

*

*

0

1

½

0

1

1

1

1

1

1

1

1

10½

3.

Davidescu G.

0

1

1

0

*

*

0

1

1

1

½

1

1

1

½

1

10

4.

Proca Z.

½

0

½

1

1

0

*

*

0

1

1

0

0

½

1

0

5.

Wechsler M.

0

0

0

0

0

0

1

0

*

*

1

1

1

0

1

1

6

6.

Löwenton L.

½

0

0

0

½

0

0

1

0

0

*

*

1

0

1

1

5

7.

Roth E.

½

0

0

0

0

0

1

½

0

1

0

1

*

*

1

0

5

8.

Tocariu

0

0

0

0

½

0

0

1

0

0

0

0

0

1

*

*

1924

1924.i.04, W. Pauly – I. Schlarkó. «… Şi eu sunt neliniştit din cauza Dlui Oniţiu, căci i-am scris de mult 2 scrisori şi nu am primit răspuns. (…) Nici Dl. Dr. Roth nu mai este în Sibiu…»

1924.iii.24, W. Pauly – I. Schlarkó. «Trimiteţi-mi, vă rog. adresa clubului de şah din Arad şi eventual adresele altor cluburi din România de care aveţi cunoştinţă. Clubul nostru ar dori să organizeze un turneu naţional.»

1924.v.18, W. Pauly – A. Tyroler. «Răspunzând la scrisoarea Dvs. din 9 mai, vă informăm că pregătirile nu au progresat atât de mult, încât să trimitem un program al planificatului turneu. Clubul de şah din Sibiu, în principiu, ar fi de acord să preia organizarea turneului şi sugerează perioada 15-30 august. Cu o lună în urmă, am scris clubului de şah din Timişoara, prin preşedintele lor, Dl. G. Mayer, despre această chestiune şi aşteptăm încă răspunsul. Noi considerăm că numărul de reprezentanţi al unui club ar trebui să fie în raport cu suma subscrisă.»

1924.v.22, Club Sibiu – I. Gudju.

stere_sah_istoria_sahului - 1924.05.22 - Club Sibiu - Gudju

 

1924.v.25, W. Pauly  Conducerea Clubului de şah din Sibiu. «Consider decizia Dvs. [de organizare a turneului – n.n.] nu numai ca o onoare personală, ci ca o expresie a sentimentelor Dvs. de prietenie pentru cercurile şah locale şi sperăm că prin turneul planificat pentru vara aceasta, relaţiile dintre cercurile de şah locale şi cele din Bucureşti se vor strânge.»

1924.v.27, I. Gudju Club Sibiu.

stere_sah_istoria_sahului - 1924.05.27 - Gudju - Club Sibiu

1924.vii.24, W. Pauly – V. Oniţiu. «… Care sunt şansele pentru planificatul turneu naţional de şah de la Sibiu?»

1924.vii.26, V. Muntean Cercul de şah Bucureşti. Despre organizarea primului turneu naţional de şah în perioada 15-31.viii.1924.

1924.viii.11, V. Muntean – I. Gudju. Despre organizarea primului turneu naţional de şah.

1924.viii.13, W. Pauly – Z. Proca. «… Turneul nu mai are loc.»

1924.viii.15, W. Pauly – I. Schlarkó. «… Turneul de la Sibiu nu mai este posibil să se întâmple.»

1924, Soroca. Campionatul oraşului este câştigat de A.F. Ianovcic. [R.R.Şah #5/1925, p. 115]

1924.viii.03-24, Gyor. Turneul de maeştri: 1.Nagy 10/14, …, 12.Balogh 5 (+4 =2 -6) … [J. Gaige, C.T.C., vol. 4, p. 625, Magyar Sakkvilag 1924, p. 219]

1924.viii.24, W. Pauly M. Niemeijer. «La întrebarea Dv. vă răspund că în România sunt mulţi problemişti: Bucureşti – S. Herland, L. Loewenton, Sibiu – V. Oniţiu, Dr. Roth şi de curând Z. Proca (Proca-retractor în “Chess Am.”), Cernăuţi – Fr. Rduch, Chişinău – F. Simhovici, în Timişoara – I. Schlarkó şi alţii. În România apar şi câteva mici rubrici de şah.»

1924.ix.14, J. Sachetti – I. Gudju.

1924.xi.03, W. Pauly I. Schlarkó. «Poate, mai târziu, să apară şi o carte despre compoziţia şahistă în România. Partida Dv. Cu Dl. Sachetti o voi analiza la club cu Dnii Herland şi Loewenton. Aveţi cunoştinţă de rubrica de şah din “Adevărul” a Dlor Herland şi Armand? Apare în fiecare număr de Duminică. În Bucureşti apar acum 4 sau 5 rubrici de şah. Cele mai bune sunt în “Adevărul” şi “Rampa” (Rosenfeld).»

1924.xi.17, L. Alter-Cogan I. Gudju. Despre activitatea şahistă din Chişinău.

1924.xii.17, I. Schlarkó – I. Gudju. Despre turneul de la Timişoara şi o partidă Ernest Netzko – I. Schlarkó.

1924.xii.24, L. Alter-Cogan – I. Gudju.

1924. Ion Gudju la un simultan în Botoşani.

1924 - Ion Gudju, înaintea unui simultan la Botoşani
1924 – Ion Gudju, înaintea unui simultan la Botoşani

 1924Mihai I, viitorul Rege al României, în vârstă de doar 3 ani, în faţa tablei de şah [Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, Sinaia. Sursa materialului: articolul „Născut pentru a fi rege”, semnat de Simona Lazăr în Jurnalul de duminică, numărul 115, 20-27 octombrie 2011, pag. 4-7. Foto DANIC]

stere_sah_istoria_sahului - 1924 - Mihai I, Regele Romaniei, la 3 ani