Un mare animator al șahului – “Sergentul” Constantin C. Grosu

Constantin C. Grosu s-a născut la 26.02.1952 în localitatea Bălteni, judeţul Vaslui.

A învăţat şcoala primară în satul Capul Rediului, gimnaziul la Şcoala Bălteni, iar la îndemnul părinţilor, Costache şi Lisaveta, a devenit învăţător în 1972, studiind la Liceul pedagogic „Vasile Lupu” Iaşi. A profesat 3 ani la Şcoala din Bălteni Deal, apoi 15 ani la Şcoala din Puşcaşi şi alți 28 de ani la Şcoala „Vasile Alecsandri” din Vaslui, pregătind astfel multe generaţii de copii.

De-a lungul celor 46 de ani de carieră pedagogică, Constantin C. Grosu a urcat treptele afirmării obţinând gradul didactic I, a fost metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Vaslui, a fost formator la Casa Corpului Didactic Vaslui, susţinând mai multe cursuri de formare cu cadrele didactice din judeţ privind „Educaţia prin şah în învăţământul preuniversitar”. A fost distins în anul 2006 de Ministerul Educatiei cu titlul „Gheorghe Lazăr” clasa I, pentru „merite deosebite în activitatea la catedrã și pentru rezultate remarcabile avute în formarea și educarea tinerilor“. A fost evidenţiat de două ori, la Ziua învăţătorului, cu Diploma de merit.

Pasiunea pentru „jocul regilor” şi activitatea de instructor de şah la Palatul Copiilor Vaslui l-a afirmat în comunitatea locală, obţinând cu elevii săi rezultate remarcabile în şahul local, judeţean, naţional şi internaţional.

Constantin C. Grosu a organizat multe întreceri sportive la care au participat şahişti consacraţi din ţară şi de peste hotare, a dezvoltat relaţii de colaborare cu centre de şah din Arad, Bălţi, Botoşani, Buzău, Cernăuţi, Constanţa, Iaşi, Nisporeni, Suceava şi Ungheni. A organizat simpozioane tematice, de 2 ori Campionatul Naţional de Şah pentru Veterani şi o dată Campionatul Naţional de Şah – Divizia B, când a promovat Vasluiul, care s-a afirmat astfel ca un centru puternic pe harta şahului românesc. Și ca o recunoaștere a meritelor organizatorice, a fost cooptat în diferite comisii ale Federaţiei Române de Şah.

A desfăşurat şi o intensă activitate editorială, publicând mai multe cărţi cu caracter didactic la edituri ca Junimea, Cutia Pandorei, Tiparul, Media Sind, F&F Internaţional Gheorgheni, cărţi ce şi-au găsit locul în ghiozdanele nepoţilor săi Robert şi George și ale altor copii, în biblioteca judeţeană şi în cea naţională. Reproducem mai jos câteva din lucrările sale.

Pentru întreaga sa activitate, Constantin C. Grosu a primit din partea Primăriei Vaslui placheta omagială „Pentru o viaţă încununată de succes, prin devotament şi preocupare în promovarea comunităţii locale şi a „sportului minţii”.

Ne alăturăm aprecierilor binemeritate la adresa acestui mare animator al șahului care este Constantin C. Grosu, prietenește supranumit „Sergentul”!, și pe care eu l-aș compara cu Aurel Stellia, tot un învățător, promotorul șahului sătesc în România interbelică.

Vom reveni!

Florin Codarcea – un împătimit al șahului

Pasiunea unui om pentru un domeniu poate atinge cote pe care nu le gândim în mod normal.

Florin Codarcea a fost ceea ce am putea numi pasionatul iremediabil de șah, adoratorul pe vecie al Caissei!

Căci doar un pasionat peste măsură de sport, în general, și de șah, în special, putea crea ceea ce a creat el. Și mă refer aici la un Album (da, cu “A mare”) de amintiri din lumea șahului cum rar se întâlnește.

Până la prezentarea Albumului, aș vrea să justific puțin afirmația precedentă, pasionat de sport, în general… Pentru că Florin nu a întocmit albume doar pentru sportul rege al minții, ci și pentru sportul rege al mingii! Plăcerea de a colecționa informații, imagini, autografe, de a gândi statistici, de a săpa după ineditul în sport era nestăpânită.

A propos de “a săpa”, Florin Codarcea a fost geolog, un nume cunoscut în acest domeniu în care și-a luat și doctoratul și a profesat cu pasiune, pasiune împărtășită și de cea cu care și-a împărțit viața, soția lui, Venera!

1958 – Florin si Venera Codarcea, pe Calea Victoriei

Poate nu vă vine să credeți, dar și fiica lui Florin este geolog, la fel și ginerele…! Iar echipa de șah unde a fost legitimat, nu putea fi alta decât … Asociația Sportivă “Geologia”.

Dar să revenim la sportul nostru, la șah, și până să răsfoim Albumul, să trecem puțin prin paginile Revistei Române de Șah! Vom întâlni de mai multe ori numele lui Florin Codarcea, uneori cu întrebări pertinente despre viața șahistă internă și chiar internațională, alteori cu mici eseuri, dezvăluind un caracter sensibil și plin de … umor!

Iată două intervenții datate aprilie, respectiv septembrie 1978, în care sunt abordate probleme organizatorice la nivelul cel mai de vârf al șahului mondial.

Urmează eseurile, din care nu ne putem abține să nu evidențiem câte o “gemă” și apoi vă lăsăm să le citiți pe îndelete.

“Nebunul” fără vârstă, în R.R. de Șah nr. 6/1983: Când gafează are o mare scuză, cei din jur zicând “Lăsați-l în pace, doar știți că e … nebun!”

Căluțul cel isteț, în R.R. de Șah nr. 4/1985: F.I.D.E. i-a apreciat întotdeauna calitățile deosebite, alegându-l emblema șahului mondial.

Pionul, în R.R. de Șah nr. 12/1986: Deși luptă ca un Spartacus, lovind în dreapta și-n stânga, nu se consideră un erou, gustând mult rolurile comico-tragice ca în “pionul otrăvit”.

Și acum, Albumul!

Acesta începe fulminant, prezentând în primele pagini fotografia, însoțită de semnăturile, cu dedicație, din partea a doi giganți ai șahului mondial, Mihail Botvinnik și Mihail Tal.

Dar cum, unde, când?

Simplu! La Olimpiada de șah disputată la Varna, la vecinii noștri bulgari, în 1962, Florin Codarcea a fost unul din suporterii echipei române. Așa cum microbiștii (de fotbal, de obicei, dar nu numai) se duc pe stadioane (sau în sălile de sport), la fel și Florin și-a luat familia și a mers la … mesele de șah. Acolo Florin Codarcea l-a întâlnit pe … Florin Gheorghiu, mezinul echipei noastre, cu care are și o poză spre neuitare!

Olimpiada de la Varna, 1962

Fără o ordonare strictă în timp, Albumul ne prezintă dedicații datate “Moscova, 1961” de la alte nume sonore ale șahului: Paul Keres, Salo Flohr, Gideon Stahlberg, Andre Lilienthal, urmate de multe altele.

Apoi un emoționant salut de la Victor Ciocâltea: “În cele mai fericite clipe, după câștigarea campionatului R.P.R. de șah – 1961 – cele mai prietenești salutări șahiștilor de la “Geologia”, urându-le numai succese în muncă și sport. București, 24/xi/1961”.

Să reproducem și câteva fotografii de la manifestările sportive la care a participat Florin Codarcea.

1961 – Florin Gheorghiu în simultan
1962 – Simultanul dat de maestrul internațional maghiar Istvan Bilek la Asociația sportivă “Geologia”. La mese, Florin Codarcea și I. Rădulescu
Aprilie 1962 – Simultanul maestrului internațional bulgar Nikola Padevski, primul din stânga. Lângă el, Florin Codarcea și șahiștii de la Asociația sportivă “Geologia”
1983 – Campionul mondial Anatoli Karpov semnează în Albumul lui Florin Codarcea

Ne oprim aici cu dezvăluirea fotografiilor sau numelor celebrităților locale sau străine, lăsându-vă plăcerea să le descoperiți singuri, în Albumul pe care vi-l dăruim, din partea lui Florin Codarcea, în continuare.

Pentru a-l răsfoi, dați click pe Album.

Îți mulțumim, Florin Codarcea, și promitem că vom reveni cu informații și imagini noi!

Florin Codarcea (09.iv.1933 – 26.vi.2020)

Ligia Jicman și „Lugojul șahist”

După cum prea frumos ne-a obișnuit în ultimii ani, maestra internațională Ligia Jicman a publicat un nou volum despre șah.

Cu o perseverență demnă de invidiat și, mai ales, de urmat, Ligia Jicman continuă “săpăturile arheologice” în bogatul tezaur al șahului bănățean, cu cartierul general la Timișoara.

După volumele Campionatele de șah ale Timișoarei (împreună cu Adrian Bach, 2016) și Repere șahiste timișorene (2019), iată că în 2020 avem parte de Lugojul șahist.

Volumul este, după părerea mea, una din cele mai bune apariții de acest gen în publicistica noastră, îmbinând în mod plăcut informații istorice cu fragmente din presa timpului și cu fotografii, unele din ele inedite sau prea puțin cunoscute. Axat pe personalități șahiste din zona Lugojului, lucrarea Ligiei Jicman aduce o serie de informații noi despre mai cunoscuții Ionel Linția, Adolf Pichler sau Constantin Raina, alături de Gheorghe Szondy, Gheorghe Dulcu sau Virgil Șchiopescu, cu toții meritând o recunoaștere pe măsura activității sportive sau de popularizare a șahului.

Nu în ultimul rând, trebuie amintită și ținuta grafică, cu hârtia velină care conferă o calitate superioară reproducerilor foto, precum și coperta hard, ambele dând o notă de eleganță suplimentară volumului.

Iar acum, să așteptăm următorul volum sub semnătura Ligia Jicman!

Gertrude Baumstark nu mai este printre noi…

Am primit de la maestra internațională Ligia Jicman vestea tristă că o altă figură marcantă a vieții șahiste românești, maestra internațională Gertrude Baumstark, ne-a părăsit pentru totdeauna.

Un gând pios și recunoștință veșnică pentru tot ce a făcut pentru șah!

În continuare, o scurtă biografie șahistă, prezentată de Ligia Jicman, iar pe site-ul nostru veți găsi mai multe imagini din activitatea șahistă a regretatei maestre la adresa https://www.stere.ro/baumstark-gertrude/.

BAUMSTARK Gertrude Rosemaria

Maestră internațională

(21.05.1941, Timişoara – 28.04.2020, München, Germania)

A fost profesoară de matematică și inginer electronist.

Anul 1969 – maestră a sportului; anul 1970 – maestră internaţională, anul 1975 – maestră emerită a sportului. În anul 1970 a primit, prin Decretul nr. 482/1970, medalia Ordinul Sportiv clasa a III-a, pentru merite deosebite în activitatea sportivă.

A jucat în echipa „Ştiinţa” Timișoara care s-a calificat în anul 1965 la finala Campionatului naţional pe echipe. În anul 1967 este componentă a „Medicinei” care cucerește titlul de campioană națională pe echipe, unde realizează 5,5 p. din 6 partide.

Campioană națională de senioare în anii 1967, 1981; vicecampioană națională de senioare în anii 1969, 1970, 1971, 1975, 1977, 1986; bronz la naționalele de senioare în anul 1968; campioană naţională la şah prin corespondenţă, ediţia 1962 – 1965; finalistă a primului campionat mondial prin corespondenţă disputat între 1969 – 1972.

Medalii la campionatele universitare: anul 1969 – aur, anii 1961, 1963 – argint și anul 1960 – bronz.  Componentă a lotului național de senioare între anii 1960 – 1995.

A făcut parte din echipa naţională a României la Olimpiadele din 1969, 1972, 1974, 1978, 1980, cu care a cucerit medalii de argint în anul 1972 (Skopje / Iugoslavia) şi anul 1974 (Medellin / Columbia) și medalia de argint pentru rezultatul individual pe masa a II-a în 1978 (Buenos Aires / Argentina). Ultima participare cu echipa la Olimpiadă a fost în anul 1980 – loc 4 la ediția disputată la La Valletta / Malta.

Locul 2 la Balcaniadă cu echipa feminină în anii 1977 – Albena / Bulgaria, 1981 – Atena / Grecia și 1982 – Plovdiv / Bulgaria.

Numeroase calificări la turneele zonale și interzonale ale campionatului mondial feminin individual, de ex.: calificată în 1973 la zonalul feminin de la Pernik / Bulgaria, calificată în 1975 la zonalul feminin de la Karlovy Vary / Cehoslovacia, calificată în 1976 la interzonalul de la Tbilisi / U.R.S.S.; calificată la interzonalul feminin de la Alicante / Spania din 1979.

A câștigat turnee puternice, dintre care trebuie remarcate: Galaţi – 1962, Bucureşti – 1967, Sofia / Bulgaria – 1968, Sinaia – 1969, Ohrid / Iugoslavia – 1971, Lublin / Polonia – 1974, Bucureşti – 1975 etc.

De asemenea a cucerit numeroase medalii de aur, argint și bronz la campionatele naționale pe echipe cu „Medicina” și „Electromotor” din Timișoara, precum și la Campionatele Timișoarei.

Din anul 2004, Gertrude Baumstark a reprezentat Germania în competițiile internaționale.

Alexandru Cornea: Am participat la Campionatul Mondial de Veterani…

Numele lui Alexandru Cornea îmi era cunoscut de la primul său volum, 100 de șahiști cu care am jucat!, Baia Mare, 2019.

L-am întâlnit pentru prima dată în noiembrie 2019, când mă plimbam printre mesele frumos aranjate înaintea rundei inaugurale a campionatelor mondiale de veterani ce aveau să înceapă curând. Și atunci, după o scurtă prezentare, m-a abordat direct, fără prea mare introducere: „Dacă scriu o carte despre concurs, îmi scrieți prefața?”. „Bineînțeles”, am răspuns, apoi fiecare și-a văzut de treabă, dl. Cornea de partide, iar eu să-mi îmbogățesc colecția de autografe…

Aspect de la deschiderea Campionatelor mondiale pentru veterani.
În rândul al doilea, Alexandru Cornea, publicistul, pregătindu-și aparatul de fotografiat…

Așa că nu mică mi-a fost mirarea când, după nici trei luni, pe la începutul lui februarie curent, primesc un mail laconic: „În mare am terminat cartea, mai lipsește coperta și prefața”. O astfel de… provocare, nu se refuză!

Și, după câteva corecturi, câteva sugestii și o prefață, a apărut un volum consistent, de peste 300 de pagini, intitulat, cum altfel decât Am participat la Campionatul Mondial de Veterani, Bucureşti, 11 – 24 noiembrie 2019.

Aceasta ar fi, pe scurt, povestea noului volum semnat de Alexandru Cornea, volum pe care îl recomandăm tuturor iubitorilor sportului minții.

Iar în aceste vremuri, când Coronavirusul COVID-19 ne ține forțat în casă, cartea se va dovedi un partener plăcut și util oricărui amator de șah!

Comenzi pe adresa de mail a autorului: cornea.alexandru@yahoo.com și la telefon 0745.656.646.

Ne-a părăsit un mare animator al șahului: Liviu Dobronăuțeanu…

Liviu-Corneliu Dobronăuțeanu (1937 – 2020), unul dintre marii animatori ai șahului românesc de câteva decenii bune, ne-a părăsit…

Cu gândul de a se realiza, odată, o biografie pe cât posibil mai completă, sarcină dificilă dacă avem în vedere multitudinea de evenimente șahiste inițiate, organizate, supervizate, arbitrate etc. de Liviu Dobronăuțeanu, prezentăm deocamdată câteva repere cronologice dintr-o viață dedicată șahului.

1971 – Bacău, Cupa Semicentenarului: „Eforturile organizatorilor au fost pe deplin răsplătite, atît prin interesul suscitat de concurs în localitate şi chiar mai departe, cît şi prin faptul că unul dintre şahiştii băcăuani, candidatul de maestru Liviu Dobronăuţeanu, a izbutit să culeagă numărul de puncte necesar pentru obţinerea unei note de maestru.” (R.R. Șah, 1971)

1972 – Liviu Dobronăuţeanu joacă în grupa a V-a din semifinalele Campionatului național de șah prin corespondență, ediția XI. (R.R. Șah, 1972)

1976 – „Pentru a doua oară consecutiv, Brăila organizează în excelente condiţii o competiţie de nivel republican: finala campionatului naţional pentru juniorii mici. Meritul aparţine, în primul rînd, harnicei comisii judeţene de şah, avînd în persoana preşedintelui său, problemistul Victor Cuciuc, un activist voluntar entuziast, neobosit. La reuşita actualei ediţii a întrecerii a contribuit şi colectivul tehnic care a condus turneul, arbitrii Valeriu Avram (Bucureşti), Ion Silaghi (Zalău) şi Liviu Dobronăuţeanu (Brăila).” (R.R. Șah, 1976)

1984 – … o vizită la Brăila ne-a pus față în față cu preşedintele comisiei judeţene de şah, ing. Liviu Dobronăuţeanu, un pasionat al disciplinei noastre, fost campion naţional de compoziţie şahistă, care se străduieşte să scoată din anonimat această activitate şi să o plaseze pe coordonatele împlinirilor. „Este o cale lungă, extrem de dificilă”, ne mărturiseşte animatorul şahului brăilean, „dar ca oameni dăruiți sportului, avem datoria să mergem pînă la capăt …” (R.R. Șah, 1984)

1996 – La sfârşitul lunii noiembrie, Federaţia Română de Șah, în colaborare cu Asociația Organizatorilor Concursurilor de Şah (preşedinte ing. Liviu Dobronăuțeanu) a organizat la Brăila finala Campionatului naţional individual de şah activ, ediția 1996. (Şah! Chesspress, 1996)

1997 – Campionatul național de șah rapid. „Datorită eforturilor pline de entuziasm ale ing. Liviu Dobronăuțeanu s-a ajuns cu bine la finalul unei competiții care poate fi atractivă …” (Gambit, 1997)

1997 – Cupa României – Echipa BNR Bucureşti este câştigătoarea primei ediții a Cupei României 1997. „… arbitri d-nii Liviu Dobronăuțeanu şi Alexandru Solomon.” (Gambit, 1997)

1999 – „Şah! Chesspress”. revista naţională de şah şi Astral Şah Club vă propun o nouă competiţie şahistă: „Cupa Oraşelor” – Astral. Director de Concurs: Dl. Liviu Dobronăuţeanu, arbitru F.LD.E. (Şah! Chesspress, 1999)

2000 – Federația Română de Şah la a 75-a aniversare! „Liviu Dobronăuțeanu, prin mijloace proprii, a reuşit emiterea a două cărţi poştale dedicate aniversării a 75 de ani FIDE şi F.R.Şah. Felicitări!” (Gambit, 2000)

2000 – Cupa Oraşelor – Astral Şah Club, Ediţia 1, 1999-2000 – Director de turneu, care răspunde de coordonarea tuturor fazelor va fi Liviu Dobronăuțeanu (Bucureşti). Fundația Șah Astral – Consiliul de Administrație are următoarea formulă: Preşedinte: Ionuţ Dobronăuţeanu, Vicepreşedinţi: Mihai Panait, Liviu Dobronăuţeanu, Director executiv: George Erdeuş. (Şah! Chesspress, 2000)

2001Open Bucureşti, 22 – 29 aprilie 2001

– Liviu Dobronăuţeanu, Director de turneu. […] să precizăm rolul primordial jucat în organizare de către Liviu Dobronăuţeanu, iniţiatorul, promotorul şi sufletul acestui mare turneu. […] Dl. Liviu Dobronăuțeanu – eminent arbitru internațional şi un clasic al organizării turneelor de şah rapid. (Şah! Chesspress, 2001)

– Domnul Liviu Dobronăuţeanu, împreună cu Fundaţia Astral şi Clubul de Şah Astral, au reuşit să înscrie şi Bucureştiul, spre binele şahului românesc, în circuitul de openuri internaţionale. (Timșah, 2001)

2001 – Ediţia a 22-a a festivalului de la Bled (24 Martie – 1 Aprilie) “… o frumoasă prezentare scrisă de arbitrul internaţional Liviu Dobronăuţeanu”. (Şah! Chesspress, 2001)

2002 – Seria de articole “Șahul românesc acum 50 de ani”, sub semnătura lui Liviu Dobronăuţeanu. (Şah! Chesspress, 2002-2003)

2003 – La Snagov, pe data de 6 martie se va disputa a III-a ediţie a „Mărțișorului Snagovului” într-o „formulă” inedită: concurs feminin de şah activ, structurat pe etape eliminatorii (preliminarii, calificări, turul I şi din turul II intră jucătoarele cu titluri internaţionale), la care vor participa 40 de şahiste (fond de premii – 5-6 milioane lei). „Vinovatul” principal pentru organizarea competiţiilor din Snagov este domnul Liviu Dobronăuţeanu, sprijinit de Primăria Snagov! (Timșah, 2003)

2003 – “La începutul lunii martie Fundaţia „Şah Astral” a organizat un Mega Open de şah. Într-o singură zi, 150 de şahişti din Bucureşti, Ilfov, Brăila, Galați, Prahova s-au întrecut într-o competiţie de şah rapid care (deja !) a devenit tradiţională. Sufletul acestui concurs, arbitrul internaţional Liviu Dobronăuţeanu a dovedit – cu entuziasmul şi altruismul care îl caracterizează – că pasiunea pentru şah a românului este uriaşă, că pofta de joc a şahistului român este peste măsură de mare.” (Şah! Chesspress, 2003)

2004 – Open București, ediția IV: „Felicitări echipei de organizatori şi, în mod deosebit domnului Liviu Dobronăuţeanu, pentru condiţiile excelente oferite şahiştilor şi pentru eforturile extraordinare pe care le face pentru a organiza concursuri de şah!” (Timșah, 2004)

2005 – Cea de a IV-a ediţie a „Mărțișorului Snagovului”, se va disputa în 5 martie 2005 în sala de sport din Snagov! Inedită este, de această dată, formula de disputare. Astfel, competiţia open este, în exclusivitate, dedicată junioarelor în vârstă de până la 15 ani, are un fond de premii de 10.000.000 lei, iar câştigătoarea va primi un mărţişor de aur. Se vor disputa etape eliminatorii pe localităţi, iar finala este programată la Snagov pe 5 martie. Sufletul concursului, domnul Liviu Dobronăuţeanu …! (Timșah, 2005)

2002 – Olimpiada de la Bled, Gheorghe Candea și Liviu Dobronăuțeanu

„Repere șahiste timișorene”, un nou volum semnat Ligia Jicman

Dacă ar fi să rezum cât mai scurt subiectul lucrării recent apărute Repere șahiste timișorene semnat de maestra internațională Ligia Jicman, mi-ar fi greu să mă refer doar la una din trăsăturile definitorii, din care menționez în continuare, deoarece ele se împletesc armonios în volum.

Prima ar fi incursiunea bine documentată în istoria evenimentelor șahiste ce au avut loc la Timișoara de-a lungul timpului.

Apoi ar fi faptul că ne aflăm în fața unui adevărat album foto al șahului timișorean și cu cele circa 300 de fotografii, cred că este cea mai mare colecție de fotografii șahiste publicate într-un singur volum în țara noastră. Aș fi vrut să le număr, dar te captivează să le privești, să le citești legenda, să le interpretezi în curgerea timpului… și uiți de numărătoare!

Demne de remarcat sunt și biografiile șahiștilor de seamă ai Timișoarei, bogate în date și detalii.

Ligia Jicman este deja un autor consacrat într-ale șahului, iar acesta este al 6-lea volum în care este implicată! Îmi aduc aminte acum și reiau ccea ce spuneam la precedenta publicație a Ligiei Jicman, avându-l coautor pe soțul său, maestrul FIDE Adrian Bach, Campionatele de șah ale Timișoarei:

Îmi doresc ca și alţi pasionaţi de şah din ţară să ia exemplul Ligiei Jicman și să aibă grijă de evenimentele din zona lor, de predecesorii lor, de istoria lor – în fapt a noastră, a tuturor șahiștilor din România.

A plecat dintre noi Emanuel Reicher…

O veste tristă pentru toți iubitorii sportului minții din țara noastră: ne-a părăsit unul dintre ultimii reprezentanți din “vechea gardă” a șahului românesc, Emanuel-George Reicher (* 27.vii.1930, Bucureşti – † 03.x.2019, București).

De profesie analist-programator, Emanuel Reicher a fost jucător, antrenor, arbitru și publicist.

A câștigat titlul de campion al municipiului Bucureşti (1950, 1953) și a participat la nu mai puțin de 25 (!) de finale ale campionatului naţional, obţinând locul 3 în 1952 şi 1958.

A participat la peste 20 turnee internaționale și a făcut parte din echipa naţională la Olimpiada din 1970 de la Siegen, unde a realizat un onorabil rezultat de 3½/6 (+2 =3 -1).

Antrenor al echipei naţionale masculine participante la mai multe ediţii ale Olimpiadelor și antrenor al Alexandrei Nicolau când Kety a câştigat Cupa Campioanelor Europene la Belgrad.

Delegația României la Olimpiada de la Novi Sad, 1990. În primul rând: Florin Gheorghiu, Emanuel Reicher, Gheorghe Candea

Multiple titluri naţionale la echipe cu I.T.B., club la care a fost antrenor câteva decenii.

Maestru al sportului (1951), Maestru FIDE (1981), Arbitru internațional (1984).

În perioada 1972-1974, a susținut rubrica O cronică (en-passant fantastică) a şahului, publicată în numerele 424-466 ale revistei Povestiri ştiinţifico-fantastice. Adunate într-un volum intitulat sugestiv Fantastica istorie a jocului de șah, Edit. Tritonic, București, 1998, rubricile oferă cititorilor o călătorie fascinantă prin istoria jocului de șah, prezentând principalele evenimente de la începuturile șahului până în anul 1972.

A publicat numeroase articole de șah în Revista Română de Șah, Europe Echecs, Șah – Chess ExtraPress și în alte reviste de profil, precum și volumul de autor După șase decenii de activitate șahistă, Edit. Gambit, București, 2011.

În memoria regretatului maestru, vom continua prezentarea bogatei sale activități.

Acum reproducem un interviu luat maestrului Emanuel Reicher de către dl. Savin Cabiaglia și publicat în Realitatea evreiască, septembrie 2013.

Și o fotografie din anul 2014, la Hanul lui Manuc, împreună cu familia de șahiști Rodica și Emanuel Reicher.

In memoriam Ladislau Redlinger

Parcă pe furiș, pe nesimțite, a trecut aproape un an de când a plecat dintre noi Ladislau Redlinger, un bun jucător prin corespondență, problemist și dezlegător. În memoria lui, spre aducere aminte a zilei sale de naștere, 7 august 1921, vă prezentăm un album dedicat deopotrivă lui Ladislau Redlinger și soției sale, artista plastică Alma Redlinger, care i-a fost alături decenii de-a rândul, în viață și în șah!

Onorăm Centenarul României

Încep prin a spune că prin intermediul site-ului STERE.ro am pus la dispoziția publicului cititor de oriunde, aproape tot ce s-a publicat în România în materie de șah. Dacă facem un calcul, ne apropiem de 100.000 de pagini de și despre șah din literatura autohtonă. Fără o falsă și inutilă modestie, să știți că este foarte posibil ca să fim singura (sau prima, poate sună mai puțin laudativ!) țară din lumea asta care procedează astfel. Și, era să uit să subliniez, totul este gratuit!

Acum, în anul centenar, site-ul STERE.ro participă la omagierea țării și respectarea istoriei sale prin completarea până la integralitate a colecției Revistei Române de Șah [am postat recent anul 1933 și acum anul 1931] și prin publicarea de noi materiale referitoare la Istoria șahului românesc.

De asemenea, voi iniția în curând prezentarea, în premieră, a unor pasaje dintr-un volum în pregătire intitulat, provizoriu, Bibliografia generală a șahului românesc.

A propos de volume, mă gândesc de o vreme dacă merită să pregătesc și o variantă tipărită din Istoria șahului românesc – în genul de pe site –, dar am ajuns deja la peste 800 de pagini A4 și se mai tot adună… Și este greu, la propriu! Ar fi interesantă părerea cititorilor!!

Până atunci, lectură utilă pe site!