Featured image (1)

1700-1799

1721.xi.01. În Diiata lui Ianachie slugearul, datată Noemvrie 1 dni, 7230 (testamentul lui Enache slugerul, 1 noiembrie 1721), apare termenul sandraci, folosit se pare cu sensul de șal: “[…] 1 ghiordie de frînghie roşie blănită cu sandraci …”. [George Potra, Documente privitoare la istoria orașului București (1634 – 1800), Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1982, pp. 157-158, 436. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1725.iii.07. La 7 Martie 7233 îşi face diată jupâneasa Ilinca Cojasca: “[…] 1 ghiordie dă dimie cu sandraci …”. [P.V. Năsturel, Biserica Stavropoleos din Bucureşti după documentele din Arhivele Statului …, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1906, pag. 54-58. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1740. Se pare că termenul sandraci era deja uzual: “Izvod de ceale ce s’au aflat în dughiana lui Mihăilă neguțitorul de la Sveti Sava, lt. 7249, Săp.3. […] 1 gheordie de bogasiu sandraci sîngiap …”. [Nicolae Iorga, Istoria industriilor la Romîni, București, 1927, pp. 197-198; v. şi pp. 80 şi 134. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1784, Oradea. Ignat Ioan Bapt Balent tipăreşte o variantă în limba latină a cărţii celebrului, de pe atunci, Stamma, sub titlul Informaciones speculativae et practicae de ingenioso et artificiali scruporum lusu schach, vulgo sie nuncupato ad methodum d. Phillipi Stamma, prima lucrare de şah apărută pe teritoriul actual al ţării noastre.

„Din prefaţa intitulată «Praemium», semnată cu iniţialele P.F.G., care se pot interpreta ca fiind ale preotului greco-catolic Georgiu FĂRCAŞ, unde P. egal pontifex, presbiter, pater, padre, rezultă că la Oradea în acel timp se juca şah, erau iubitori ai acestui joc inventiv…” [Constantin Mălinaş, Preocupări academice la Oradea, 1788-1806, pp. 17 în Cetatea Culturală, Cluj-Napoca, Octombrie 2008, seria a III-a, an IX, nr. 10 (82) la http://cetateaculturala.files.wordpress.com/2008/10/10-cetate-octombrie-2008.pdf. Alte referinţe bibliografice: R.R.Șah #4/1976, cop. IV]

Balent - coperta cărții

 

1786. Spicuim din Diata lui Constantin Roset Logofăt: “[…] 1 Beniș aclaz în șatrinci, blănită cu cacum. […] // 1 Bilacoasă în șătrănci cu firu, 120 lei. // 1 Lastră în șătranci i s’au dat pentru raftu …”. [Buletinul Comisiei istorice a României, vol. VIII, Tiparul aşezământului tipografic “Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, 1929, pp. 100-101. Sursa: www.dacoromanica.ro]

 

1790. Catagrafie de vânzarea lucrurilor răposatului Ion Puiul, mişcătoare şi nemişcătoare, precum mai jos pe nume se arată”: “[…] Ipacu o giubea ghermesută albastră cu profirurile de zarvadea vechie şi în lăuntru sandrace şi blană de oaie. […]

O blană de sandrace dela giubea femeească …”. [V.A. Urechia, Istoria Românilor… după documente inedite. Seria 1786-1800, tomul II al seriei, Bucureşti, 1892, pp. 402-408. Sursa: www.dacoromanica.ro]

Se pare că, la sfârşitul secolului XVIII, Ienăchiţă Văcărescu, autorul celebrului testament: “Urmaşilor mei Văcăreşti / Las vouă moştenire, // Creşterea limbii româneşti / Şi-a patriei cinstire”, era un bun cunoscător al jocului de şah.

 

 

 

Distribuiți acest articol: